Gradul de îndatorare al companiilor a urcat la 196,3% la finalul lui 2018, aproape de pragul de semnal de 200%, în contextul în care creșterea capitalurilor nu a reușit să compenseze în totalitate avansul datoriilor, reiese din Raportul asupra Stabilității Financiare, publicat marți de BNR.
Nivelul este unul dintre cele mai ridicate din plan european, mai avertizează documentul.
”Creșterea capitalurilor firmelor din ultimul an (+14 la sută) nu a reușit să compenseze în totalitate avansul înregistrat de datoriile acestora (+17 la sută). Prin urmare, gradul de îndatorare s-a majorat până la 196,3 la sută la finalul anului 2018, comparativ cu 190,9 la sută în anul 2017, menținându-se la unul dintre cele mai ridicate niveluri pe plan european și în apropierea pragului de semnal de 200 la sută”, se arată în raport.
Evoluția datoriilor a fost determinată în principal de categoria pe termen mediu și lung (+35%), în contextul în care rata de investire a avut, de asemenea, o dinamică ascendentă semnificativă (de la 6,4% la 10,1%, în intervalul 2017-2018).
Nivelul gradului de îndatorare este un indicator important al sănătății financiare a companiilor și poate influența probabilitatea acestora de a investi.
”Utilizarea mai eficientă a capitalului și a factorului muncă, prin obținerea unei rate ROE superioare și a unei productivități mai ridicate, coroborată cu o valoare redusă a îndatorării generează efecte pozitive asupra capacității companiilor de a realiza investiții. Menținerea unei situații financiare satisfăcătoare poate să îmbunătățească accesul firmelor la finanțare, cu impact favorabil semnificativ și asupra probabilității de investire și, implicit, asupra evoluției viitoare a economiei”, se arată în document.
Îndatorarea în valută și riscul la adresa stabilității financiare
Analiza ultimelor date arată o posibilă reluare a tendinței de creștere a îndatorării în valută, toate componentele acesteia înregistrând dinamici pozitive, notează specialiștii băncii centrale.
O continuare a acestei tendințe este de natură să genereze riscuri la adresa stabilității financiare în momentul reluării procesului de normalizare a politicilor monetare la nivel global, mai ales în condițiile în care firmele mai dețin în bilanțurile lor, pe lângă datoria în valută atrasă de la instituțiile financiare, și o valoare semnificativă a împrumuturilor externe de tip mamă-fiică (156 de miliarde de lei, septembrie 2019)”, se arată în raport.
Stocul împrumuturilor în valută a companiilor a scăzut la echivalentul a 121,5 miliarde de lei, ponderea în totalul creditării corporate fiind de 58%. Scăderea îndatorării în valută s-a realizat în contextul modificărilor cadrului de reglementare prudențială privind riscurile dinspre creditarea în valută.
Analiza profilului de risc al companiilor îndatorare în valută arată o reducere a riscurilor dinspre acest sector comparativ cu perioada de după criza financiară globală. Stocul de datorie deținut de companiile cu risc de neplată ridicat s-a redus substanțial față de situația de la sfârșitul anului 2009 (cu 63%).
De asemenea, companiile îndatorate în valută au o capacitate de acoperire a expunerii valutare semnificativ mai bună comparativ cu perioada crizei, raportul expunere valutară pe capital reducându-se la 35% în anul 2018 de la 55% în anul 2009.
”Cu toate acestea, se mențin vulnerabilități importante. Companiile cu un nivel semnificativ al gradului de îndatorare continuă să dețină o pondere importantă a datoriei în valută (36 la sută), iar sectorul imobiliar rămâne ramura cu cea mai mare expunere în valută, chiar în condițiile unei ajustări substanțiale a acesteia (24 la sută față de valoarea de la sfârșitul anului 2009). Firmele îndatorate în valută au un rol important atât în economie, cât și la nivelul sectorului bancar românesc. Acumularea unor vulnerabilități importante la nivelul acestor companii nefinanciare poate determina efecte de contagiune asupra întregii economii”, avertizează raportul.
