Evenimentul

Semestrul european – lupa pe România: nicio măsură pentru a corecta deficitul structural. Observațiile Consiliului UE

România nu a luat niciun fel de măsuri pentru a corecta evoluția deficitului structural și încadrarea sa în obiectivul pe termen mediu, reiese din documentele… Mai mult

05.06.2019

Analiză

Ajustare de 3 mld. euro în 8 luni, în condițiile creșterii pensiilor cu 15% peste 4 luni. Investițiile ies din discuție

Bugetul general consolidat a consemnat după primele patru luni din anul 2019 un deficit de 11,4 miliarde lei, echivalent cu 1,11% din PIB estimat pentru… Mai mult

04.06.2019

Evenimentul

Execuție bugetară ca în criză, într-o creștere economică de top: Deficitul la 4 luni – dublu față de cel de anul trecut

Deficitul bugetar de 1,1% din PIB din primele patru luni este rezultatul politicilor publice axate pe creșterea cheltuielilor obligatorii (salarii și asistență socială), dublate de… Mai mult

03.06.2019

La obiect

Descărcarea dezechilibrelor pe cursul leului poate începe chiar în acest an. Scenariile analiştilor şi necunoscuta BNR

Scenariile analiştilor privind evoluţia cursului valutar sunt mai degrabă prudente, pentru lunile care urmează, dar severe pentru începutul anului viitor şi mai târziu, când raportul… Mai mult

03.06.2019

Cronicile

BNR: Inflaţia a coborât, echilibrele macroeconomice sunt încă în pericol

de Adrian N Ionescu , 11.2.2019

Rata anuală a inflației (IPC) se va menține în interiorul domeniului țintit de Banca Națională a României (BNR), pe traiectoria descendentă inițiată în a doua jumătate a anului 2018.

În trimestrul III 2019 va atinge 2,4%, dar va accelera ușor până la 3% la sfârșitul anului 2019 și 3,1% în 2020, potrivit estimărilor din Raportul BNR asupra inflației publicat luni.

BNR insistă să transmită că măsurile fiscale introduse de OUG 114 creează ambiguitate în privinţa mediului de afaceri, în condiţiile decelerării economice și a persistenţei dezechilibrelor macroeconomice externe ale României, concentrate în deficitul de cont curent.

Înflație în intervalul țintit

IPC a coborât de la mai mult de 5% , la 3,4% în noiembrie şi la 3,3% în decembrie 2018, „consolidându-se astfel în interiorul intervalului asociat țintei staționare de 2,5% ± 1 punct procentual”, potrivit raportului citat.

Creșterea ușoară a estimării din februarie a BNR (+0,1 puncte procentuale față de cea anterioară), a fost „determinată parțial de epuizarea efectelor favorabile asociate evoluțiilor de la finele anului 2018 în cazul unor componente exogene (șocuri de ofertă concretizate în reduceri de preț în cazul combustibililor și citricelor).

La aceasta se adaugă și „contribuția inflaționistă în creștere provenind din partea inflației de bază”, spune ediția de iarnă a raportului BNR privind inflația.

Rata anuală a inflației IPC se va repoziționa în jumătatea superioară a intervalului țintei BNR.

Totuși, dintre eventualele cauze ale abaterii de la estimări se remarcă:

  • conduita politicii fiscale și a celei a veniturilor, inclusiv pe seama incertitudinilor asociate formei
    finale adoptate de Parlament a legii bugetului de stat pentru anul 2019
  • ambiguitatea privind atât aplicarea, cât și efectele potențiale ale OUG 114
  • incertitudini privind plafonarea prețului gazelor și a tarifelor la energia electrică
  • menținerea unui grad ridicat de tensionare pe piața muncii
  • necorelarea pregătirii forței de muncă disponibile cu cerințele angajatorilor, rata ridicată de inactivitate, nivel mare al emigrației etc.)

Campania BNR împotriva inflației a  beneficiat, până acum și de :

  • Declinul „abrupt al cotației țițeiului pe piețele internaționale”
  • Manifestarea efectelor de bază favorabile la alimentele procesate și la energia electrică
  • Stabilizarea anticipațiilor privind inflația, ca efect al politicii monetare a BNR, inclusiv a majorării dobânzii de referință

Pericolul dezechilibrelor

Epuizarea stimulentelor consumului ar putea contribui la decelerarea creșterii economice, traiectorie la care „contribuie și setul de măsuri fiscale intrate în vigoare la 1 ianuarie 2019” (OUG 114, n.r.).

OUG 114 ar putea duce „la amânarea de către agenții economici a unei părți a investițiilor planificate, iar pe termen mediu, în condițiile persistenței incertitudinii, chiar diminuarea cuantumului total al acestora”, spune raportul BNR.

Chiar dacă stimularea consumului se va diminua, decelerarea creșterii va fi dublată de tendința de majorare a deficitului de cont curent, inițiată în anul 2015, care ar putea depăşi pragul de 4% din PIB, stipulat de Comisia Europeană ca indicator de performanță pentru țările membre ale Uniunii Europene.

Mai mult, România ar putea să continue să se plaseze în contradicţie cu celelalte ţări din regiune, ceea ce ar însemna „acumularea într-un ritm mai rapid a dezechilibrelor în plan extern în cazul României”.

Gradul de sustenabilitate a evoluțiilor de la nivelul deficitului de cont curent este problematic și din perspectiva probabilă a continuării tendinței recente de finanțare doar parțială a indicatorului pe seama volumului atragerilor de fonduri europene structurale și de investiții aferente cadrului financiar multianual 2014-2020 și, respectiv, a intrărilor de investiții străine directe, ambele fiind surse de finanțare stabile, non-generatoare de noi datorii”, spune raportul citat.

Riscuri

Riscurile la adresa proiecţiei inflaţiei „sunt asociate cu precădere conduitei politicii fiscale și a veniturilor, în condițiile lipsei de disponibilitate la momentul finalizării scenariului de bază al proiecției macroeconomice a unei variante aprobate de Parlament a bugetului de stat pentru anul în curs”.

În plus, OUG 114 împiedică „evaluarea comprehensivă a impactului acestora asupra mediului de afaceri și a sistemului financiar-bancar, atât în perspectiva orizontului de timp scurt, cât și a celui
Mediu”.

„Un efect advers al aplicării „taxei pe activele bancare” ar putea consta în posibila diminuare a dinamicii creditării acordate sectorului privat al economiei, cu implicații inclusiv asupra nivelului PIB potențial, prin afectarea volumului finanțabil al investițiilor derulate în economie”, spune raportul BNR.

Efecte suplimentare, „deja vizibile parțial în prima parte a anului curent, ar putea fi asociate unei schimbări a percepției investitorilor față de plasamentele efectuate în România (atât investiții de portofoliu, cât și investiții străine directe), cu impact resimțit la nivelul cursului de schimb al leului”

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Filmare cu drona: 2 milioane de oameni protestează la Hong Kong

Razvan Diaconu

Aproape 2 milioane de persoane, anunță organizatorii, se află duminică pe străzile Hong Kong într-un marș de protest față de o controversată lege a extrădării,… Mai mult

Europa

Neamțul Octavian Ursu câștigă primăria orașului Görlitz din landul Saxonia

Iulian Soare

Octavian Ursu (foto), un german de origine română, a câștigat duminică turul al doilea al alegerilor pentru Primăria oraşului Görlitz (landul Saxonia), anunță presa germană.… Mai mult

Stiri

Ungaria anunță descoperirea unui important câmp petrolier în sudul țării

Vladimir Ionescu

Compania ungară Horizon Energy Kft. şi TDE Services au descoperit cel mai mare câmp petrolier din ţară din ultimele trei decenii printr-o cooperare maghiaro-americană, anunță… Mai mult

Stiri

Marea Britanie își trimite trupele de elită în Golful Oman pentru a proteja navele britanice

Razvan Diaconu

Marea Britanie trimite forțe de elită în Golful Oman cu misiunea de a proteja navele britanice în perioada în cate tensiunile cu Iran cresc semnificativ,… Mai mult

Stiri

Argentina și Uruguay, în totalitate fără curent electric. Afectate parțial: Brazilia și Paraguay

Razvan Diaconu

O pană de curent de proporții a lăsat două țări – Argentina și Uruguay- fără curent electric, anunță BBC, care citează cel mai mare producător… Mai mult

Stiri

Soţia premierului Benjamin Netanyahu admite că a folosit abuziv fonduri publice

Vladimir Ionescu

Sara Netanyahu, soţia premierului israelian Benjamin Netanyahu, a recunoscut că a utilizat fonduri publice în mod abuziv şi va returna statului 15.000 de dolari, anunță… Mai mult

Stiri

Liviu Dragnea vrea să rămână încarcerat la Penitenciarul Rahova

Vladimir Ionescu

Liviu Dragnea vrea să rămână în continuare încarcerat la Penitenciarul Rahova, după expirarea perioadei de carantină, au declarat, pentru Mediafax, surse judiciare. Luni este cea… Mai mult