fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

BNR: Vulnerabilitățile stabilității financiare și riscurile din economie. Inflația coboară în domeniul țintit

de Adrian N Ionescu , 10.12.2018

Mandatele Băncii Naţionale ale României (BNR) privind inflația și stabilitatea financiară au fost îndeplinite în 2018, în ciuda vulnerabilităților și riscurilor care mai persistă, potrivit declaraţiilor guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Dintre riscurile sistemice, cel legat de incertitudinile economice din  UE a intrat pe harta riscurilor direct la categoria „sever”.

Totuși, „la o citire atentă a raportului, noi pregătim ideea că Banca Naţională în acest an îşi îndeplineşte cele două mandate”, stabilitatea prețurilor și cea financiară în general – a spus Mugur Isărescu, luni, cu ocazia lansării celui de al doilea raport din 2018 asupra stabilităţii financiare.

Guvernatorul BNR a reconfirmat faptul că „după toate probabilităţile, mai avem o lună într-adevăr, indicele preţurilor de consum va intra în marja de fluctuaţie, de 2,5% plus/minus un procent”.

Pe de altă parte, însă, Mugur Isărescu a anticipat „un mare tărăboi”, privind interpretarea datelor, acuzând mass-media , în context, că dformează mesajele bănci icentrale.

„Vom avea o problemă, sunt sigur, pentru că unele preţuri cresc şi indicele scade. Şi preţurile cresc, de regulă, în decembrie. O să fie mare tărăboi. De ce scade indicele în timp ce preţurile cresc? Preţurile cresc. Când ai un indice al preţurilor de consum de 3,5% înseamnă că au crescut preţurile. Cresc mai puţin decât au crescut anul trecut”, a explicat Mugur Isărescu.

Riscuri și vulnerabilități

Totodată, faptul că că avem vulnerabilităţi şi riscuri nu înseamnă că mandatul privind stabilitatea nu a fost îndeplinit, a mai spus Mugur Isărescu.

De altfel, pentru prima oară în cei 12 ani de când BNR îşi publică rapoartele de stabilitate, a fost inclusă și o Hartă a Vulnerabilităților structurale, în afară de cea a riscurilor sistemice.

Diferența dintre risc sistemic și vulnerabilitate structurală este aceea că „riscurile pot fi atenuate, abordate, relativ pe termen scurt și mediu, prin politici adecvate, în timp ce vulnerabilitățile structurale sunt de durată, pe termen lung și pentru rezolvarea lor este nevoie de politici structurale”, a explicat Liviu Voinea, unul dintre viceguvernatorii BNR, care a prezentat raportul.

Riscurile sistemice

A apărut un nou risc sistemic ridicat  faţă de ediţia din iunie a raportului privind stabilitatea: „Incertitudini privind evoluţiile economice din UE: Brexit şi situaţia datoriilor suverane în zona euro”.

Acest risc a luat locul „disciplini scăyute în economie”, care a fost clasificată ca vulnerabilitate.


Cele mai importante două riscuri sistemice sunt de natură externă.

Primul este riscul  de scădere a încrederii investitorilor în economiile emergente, care „este de aşteptat să se intensifice în perioada următoare, având în vedere contextul actual internaţional, caracterizat de reluarea episoadelor de volatilitate înaltă pe pieţele financiare, pe fondul creşterii incertitudinilor privind acordurile comerciale globale, efectelor normalizării politicilor monetare în țările dezvoltate şi accentuării tensiunilor geopolitice”.

Al doilea risc sistemic de natură externă se referă la incertitudinile privind evoluțiile economice din UE.

„ Înregistrarea unor evoluţii economice sub aşteptări, politici fiscale ce s-ar putea dovedi nesustenabile în unele din statele importante ale zonei euro (de exemplu Italia), în contextul unor valori deja ridicate ale îndatorării suverane, procesul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit) etc., reprezintă vulnerabilități europene care se pot translata și în sistemul financiar românesc”, spune raportul citat.

Vulnerabilităţile structurale

Cele mai importante vulnerabilităţi structurale ale stabilităţii financiare din România sunt cele legate de:

  • demografie,
  • disciplina scăzută de plată în economie şi vulnerabilități în bilanțul firmelor,
  • nivelul scăzut al intermedierii financiare potrivit „Hărţii vulnerabilităţilor structurale”, din raportul BNR.

Problema demografică este cauzată de sporul natural al populaţiei, care este negativ începând din 1991 şi care anul trecut a fost de -3,1 la mie, şi de emigraţie.

Emigraţia

„Emigraţia a cunoscut valori deosebit de ridicate în ultimii 15 ani: total români plecaţi în străinătate, ca pondere în total populaţie, 14%, şi total români plecaţi în străinătate, ca pondere în total forţă de muncă rămasă în ţară, 36,6%”, a informat Liviu Voinea.

Statistica poate fi citită astfel: „dacă i-am adăuga la forţa de muncă din ţară, asta înseamnă că, practic, unul din patru români apţi de muncă a plecat din ţară să muncească în străinătate şi raportul faţă de cei rămaşi este de unul la trei”, a explicat Liviu Voinea.

Riscurile firmelor

Cea de-a doua vulnerabilitate structurală include riscurile din bilanţul firmelor, iar raportul ajustează defavorabil statistici cunoscute:

  • 40% din totalul companiilor din România au capitaluri proprii sub limita reglementată;
  • 39% din companii au capitaluri proprii negative – cele două proporții „nu se adună, pentru că unele se găsesc în mai multe astfel de categorii”, a precizat viceguvernatorul BNR;
    una din patru companii (24%) are cifra de afaceri egală cu zero;
  • 41% nu are nici un salariat.

Există și companii care „cumulează cele trei situaţii atipice – capitaluri proprii negative, cifră de afaceri zero şi număr de salariaţi zero, 14%. „Este una dintre problemele care trebuie rezolvate înainte de intrarea în zona euro”, a avertizat Liviu Voinea.

Băncile lucrează mai puțin

Nivelul intermedierii financiare scăzut este dat de ponderea activelor bancare în PIB, de 49%, sub ponderea ţărilor din regiune, iar media europeană este de cinci ori mai mare.

Ponderea scăzută a activelor bancare în PIB poate fi interpretată şi ca un potenţial de creditare neutilizat, mai ales în ceea ce priveşte companiile, conform viceguvernatorului. „Principalele sectoare care ar putea accesa mai multe credite sunt industria şi utilităţile”, a mai spus Liviu Voinea.

Companiila analizate sunt în proporție de 80% firme cu capital privat, iar 20% cu capital de stat, care au un grad de îndatorare scăzut, sunt profitabile şi orientate spre export.

Nemulțumirile BNR faţă de media

Guvernatorul BNR și-a exprimat nemulțumirea că mass media deformează mesajele bănci centrale și comite confuzia dintre risc și prognoză.

„Înțelegem dorința media de a „traduce” lucrurile pe înțelesul oamenilor, dar de aici și până a distorsiona mesajele noastre e un mare pas”, a spus luni Mugur Isărescu

„Când vorbim de riscuri, ne referim la riscuri și atât. Riscurile nu sunt prognoze. Dacă spunem că economia e ciclică și știm că ciclul are în medie 7 -10 ani și că există riscul unei decelerări sau recesiuni, nu înseamnă că am făcut o prognoză”, a mai spus Isărescu. Există o mare diferență între a spune că există riscul decelerării și că BNR prognozează recesiunea. Sau dezastrul. Și pe burtieră mai apare și mesajul ”Avertisment dur al Guvernatorului!” – a mai spus Mugur Isărescu.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.12.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernatorul BNR: sectorul guvernamental crează tot deficitul extern

Razvan Diaconu

Sectorul guvernamental este cel care creează deficitul extern în totalitate, a declarat vineri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Remarca a fost făcută, potrivit… Mai mult

Europa

Guvernul britanic ar putea apela la șoferii din armată ca să acopere criza din transportul de marfă

Iulian Soare

Ministerul Transporturilor din Marea Britanie ar putea apela la şoferii din cadrul forţelor armate pentru transporturile civile de marfă, ca să acopere lipsa celor din… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen prezintă luni, la București, evaluarea Comisiei pe PNRR

Razvan Diaconu

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se întâlneşte luni, la Bucureşti, cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Florin Cîţu, a anunţat vineri Reprezentanța… Mai mult

Europa

Milionarii germani își mută banii în Elveția temându-se că stânga va câștiga alegerile de duminică

Razvan Diaconu

O posibilă victorie a stângii la alegerile care vor avea loc duminică în Germania i-a speriat pe milionarii din această ţară care vor să îşi… Mai mult

Stiri

CGMB a aprobat rectificarea bugetară: 200 de milioane de lei pentru transportul în comun, 110 milioane la ajutoare sociale

Vladimir Ionescu

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, în şedinţa de vineri, un proiect de rectificare bugetară, potrivit căruia subvenţiile pentru transportul în comun cresc cu… Mai mult

Europa

Producția de îngrășăminte chimice scade în Europa din cauza scumpirii gazelor

Adrian N Ionescu

Scumpirea gazelor începe să provoace sincope majore industriei europene, care abia începuse să-și revină din șocul coronavirus. Industria chimică și în special companiile de îngrăşăminte… Mai mult

Europa

Italia anunță măsuri de 3 miliarde de euro pentru micșorarea facturilor la energie

Vladimir Ionescu

Premierul Mario Draghi a anunțat măsuri în valoare de trei miliarde de euro pentru a micșora facturile la gaz și electricitate ale italienilor, transmite Euractiv.… Mai mult