Mandatele Băncii Naţionale ale României (BNR) privind inflația și stabilitatea financiară au fost îndeplinite în 2018, în ciuda vulnerabilităților și riscurilor care mai persistă, potrivit declaraţiilor guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Dintre riscurile sistemice, cel legat de incertitudinile economice din UE a intrat pe harta riscurilor direct la categoria „sever”.
Totuși, „la o citire atentă a raportului, noi pregătim ideea că Banca Naţională în acest an îşi îndeplineşte cele două mandate”, stabilitatea prețurilor și cea financiară în general – a spus Mugur Isărescu, luni, cu ocazia lansării celui de al doilea raport din 2018 asupra stabilităţii financiare.
Guvernatorul BNR a reconfirmat faptul că „după toate probabilităţile, mai avem o lună într-adevăr, indicele preţurilor de consum va intra în marja de fluctuaţie, de 2,5% plus/minus un procent”.
Pe de altă parte, însă, Mugur Isărescu a anticipat „un mare tărăboi”, privind interpretarea datelor, acuzând mass-media , în context, că dformează mesajele bănci icentrale.
„Vom avea o problemă, sunt sigur, pentru că unele preţuri cresc şi indicele scade. Şi preţurile cresc, de regulă, în decembrie. O să fie mare tărăboi. De ce scade indicele în timp ce preţurile cresc? Preţurile cresc. Când ai un indice al preţurilor de consum de 3,5% înseamnă că au crescut preţurile. Cresc mai puţin decât au crescut anul trecut”, a explicat Mugur Isărescu.
Riscuri și vulnerabilități
Totodată, faptul că că avem vulnerabilităţi şi riscuri nu înseamnă că mandatul privind stabilitatea nu a fost îndeplinit, a mai spus Mugur Isărescu.
De altfel, pentru prima oară în cei 12 ani de când BNR îşi publică rapoartele de stabilitate, a fost inclusă și o Hartă a Vulnerabilităților structurale, în afară de cea a riscurilor sistemice.
Diferența dintre risc sistemic și vulnerabilitate structurală este aceea că „riscurile pot fi atenuate, abordate, relativ pe termen scurt și mediu, prin politici adecvate, în timp ce vulnerabilitățile structurale sunt de durată, pe termen lung și pentru rezolvarea lor este nevoie de politici structurale”, a explicat Liviu Voinea, unul dintre viceguvernatorii BNR, care a prezentat raportul.
Riscurile sistemice
A apărut un nou risc sistemic ridicat faţă de ediţia din iunie a raportului privind stabilitatea: „Incertitudini privind evoluţiile economice din UE: Brexit şi situaţia datoriilor suverane în zona euro”.
Acest risc a luat locul „disciplini scăyute în economie”, care a fost clasificată ca vulnerabilitate.
Cele mai importante două riscuri sistemice sunt de natură externă.
Primul este riscul de scădere a încrederii investitorilor în economiile emergente, care „este de aşteptat să se intensifice în perioada următoare, având în vedere contextul actual internaţional, caracterizat de reluarea episoadelor de volatilitate înaltă pe pieţele financiare, pe fondul creşterii incertitudinilor privind acordurile comerciale globale, efectelor normalizării politicilor monetare în țările dezvoltate şi accentuării tensiunilor geopolitice”.
Al doilea risc sistemic de natură externă se referă la incertitudinile privind evoluțiile economice din UE.
„ Înregistrarea unor evoluţii economice sub aşteptări, politici fiscale ce s-ar putea dovedi nesustenabile în unele din statele importante ale zonei euro (de exemplu Italia), în contextul unor valori deja ridicate ale îndatorării suverane, procesul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit) etc., reprezintă vulnerabilități europene care se pot translata și în sistemul financiar românesc”, spune raportul citat.
Vulnerabilităţile structurale
Cele mai importante vulnerabilităţi structurale ale stabilităţii financiare din România sunt cele legate de:
- demografie,
- disciplina scăzută de plată în economie şi vulnerabilități în bilanțul firmelor,
- nivelul scăzut al intermedierii financiare potrivit „Hărţii vulnerabilităţilor structurale”, din raportul BNR.
Problema demografică este cauzată de sporul natural al populaţiei, care este negativ începând din 1991 şi care anul trecut a fost de -3,1 la mie, şi de emigraţie.
Emigraţia
„Emigraţia a cunoscut valori deosebit de ridicate în ultimii 15 ani: total români plecaţi în străinătate, ca pondere în total populaţie, 14%, şi total români plecaţi în străinătate, ca pondere în total forţă de muncă rămasă în ţară, 36,6%”, a informat Liviu Voinea.
Statistica poate fi citită astfel: „dacă i-am adăuga la forţa de muncă din ţară, asta înseamnă că, practic, unul din patru români apţi de muncă a plecat din ţară să muncească în străinătate şi raportul faţă de cei rămaşi este de unul la trei”, a explicat Liviu Voinea.
Riscurile firmelor
Cea de-a doua vulnerabilitate structurală include riscurile din bilanţul firmelor, iar raportul ajustează defavorabil statistici cunoscute:
- 40% din totalul companiilor din România au capitaluri proprii sub limita reglementată;
- 39% din companii au capitaluri proprii negative – cele două proporții „nu se adună, pentru că unele se găsesc în mai multe astfel de categorii”, a precizat viceguvernatorul BNR;
una din patru companii (24%) are cifra de afaceri egală cu zero; - 41% nu are nici un salariat.
Există și companii care „cumulează cele trei situaţii atipice – capitaluri proprii negative, cifră de afaceri zero şi număr de salariaţi zero, 14%. „Este una dintre problemele care trebuie rezolvate înainte de intrarea în zona euro”, a avertizat Liviu Voinea.
Băncile lucrează mai puțin
Nivelul intermedierii financiare scăzut este dat de ponderea activelor bancare în PIB, de 49%, sub ponderea ţărilor din regiune, iar media europeană este de cinci ori mai mare.
Ponderea scăzută a activelor bancare în PIB poate fi interpretată şi ca un potenţial de creditare neutilizat, mai ales în ceea ce priveşte companiile, conform viceguvernatorului. „Principalele sectoare care ar putea accesa mai multe credite sunt industria şi utilităţile”, a mai spus Liviu Voinea.
Companiila analizate sunt în proporție de 80% firme cu capital privat, iar 20% cu capital de stat, care au un grad de îndatorare scăzut, sunt profitabile şi orientate spre export.
Nemulțumirile BNR faţă de media
Guvernatorul BNR și-a exprimat nemulțumirea că mass media deformează mesajele bănci centrale și comite confuzia dintre risc și prognoză.
„Înțelegem dorința media de a „traduce” lucrurile pe înțelesul oamenilor, dar de aici și până a distorsiona mesajele noastre e un mare pas”, a spus luni Mugur Isărescu
„Când vorbim de riscuri, ne referim la riscuri și atât. Riscurile nu sunt prognoze. Dacă spunem că economia e ciclică și știm că ciclul are în medie 7 -10 ani și că există riscul unei decelerări sau recesiuni, nu înseamnă că am făcut o prognoză”, a mai spus Isărescu. Există o mare diferență între a spune că există riscul decelerării și că BNR prognozează recesiunea. Sau dezastrul. Și pe burtieră mai apare și mesajul ”Avertisment dur al Guvernatorului!” – a mai spus Mugur Isărescu.