Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

BNR: Vulnerabilitățile stabilității financiare și riscurile din economie. Inflația coboară în domeniul țintit

de Adrian N Ionescu , 10.12.2018

Mandatele Băncii Naţionale ale României (BNR) privind inflația și stabilitatea financiară au fost îndeplinite în 2018, în ciuda vulnerabilităților și riscurilor care mai persistă, potrivit declaraţiilor guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Dintre riscurile sistemice, cel legat de incertitudinile economice din  UE a intrat pe harta riscurilor direct la categoria „sever”.

Totuși, „la o citire atentă a raportului, noi pregătim ideea că Banca Naţională în acest an îşi îndeplineşte cele două mandate”, stabilitatea prețurilor și cea financiară în general – a spus Mugur Isărescu, luni, cu ocazia lansării celui de al doilea raport din 2018 asupra stabilităţii financiare.

Guvernatorul BNR a reconfirmat faptul că „după toate probabilităţile, mai avem o lună într-adevăr, indicele preţurilor de consum va intra în marja de fluctuaţie, de 2,5% plus/minus un procent”.

Pe de altă parte, însă, Mugur Isărescu a anticipat „un mare tărăboi”, privind interpretarea datelor, acuzând mass-media , în context, că dformează mesajele bănci icentrale.

„Vom avea o problemă, sunt sigur, pentru că unele preţuri cresc şi indicele scade. Şi preţurile cresc, de regulă, în decembrie. O să fie mare tărăboi. De ce scade indicele în timp ce preţurile cresc? Preţurile cresc. Când ai un indice al preţurilor de consum de 3,5% înseamnă că au crescut preţurile. Cresc mai puţin decât au crescut anul trecut”, a explicat Mugur Isărescu.

Riscuri și vulnerabilități

Totodată, faptul că că avem vulnerabilităţi şi riscuri nu înseamnă că mandatul privind stabilitatea nu a fost îndeplinit, a mai spus Mugur Isărescu.

De altfel, pentru prima oară în cei 12 ani de când BNR îşi publică rapoartele de stabilitate, a fost inclusă și o Hartă a Vulnerabilităților structurale, în afară de cea a riscurilor sistemice.

Diferența dintre risc sistemic și vulnerabilitate structurală este aceea că „riscurile pot fi atenuate, abordate, relativ pe termen scurt și mediu, prin politici adecvate, în timp ce vulnerabilitățile structurale sunt de durată, pe termen lung și pentru rezolvarea lor este nevoie de politici structurale”, a explicat Liviu Voinea, unul dintre viceguvernatorii BNR, care a prezentat raportul.

Riscurile sistemice

A apărut un nou risc sistemic ridicat  faţă de ediţia din iunie a raportului privind stabilitatea: „Incertitudini privind evoluţiile economice din UE: Brexit şi situaţia datoriilor suverane în zona euro”.

Acest risc a luat locul „disciplini scăyute în economie”, care a fost clasificată ca vulnerabilitate.


Cele mai importante două riscuri sistemice sunt de natură externă.

Primul este riscul  de scădere a încrederii investitorilor în economiile emergente, care „este de aşteptat să se intensifice în perioada următoare, având în vedere contextul actual internaţional, caracterizat de reluarea episoadelor de volatilitate înaltă pe pieţele financiare, pe fondul creşterii incertitudinilor privind acordurile comerciale globale, efectelor normalizării politicilor monetare în țările dezvoltate şi accentuării tensiunilor geopolitice”.

Al doilea risc sistemic de natură externă se referă la incertitudinile privind evoluțiile economice din UE.

„ Înregistrarea unor evoluţii economice sub aşteptări, politici fiscale ce s-ar putea dovedi nesustenabile în unele din statele importante ale zonei euro (de exemplu Italia), în contextul unor valori deja ridicate ale îndatorării suverane, procesul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit) etc., reprezintă vulnerabilități europene care se pot translata și în sistemul financiar românesc”, spune raportul citat.

Vulnerabilităţile structurale

Cele mai importante vulnerabilităţi structurale ale stabilităţii financiare din România sunt cele legate de:

  • demografie,
  • disciplina scăzută de plată în economie şi vulnerabilități în bilanțul firmelor,
  • nivelul scăzut al intermedierii financiare potrivit „Hărţii vulnerabilităţilor structurale”, din raportul BNR.

Problema demografică este cauzată de sporul natural al populaţiei, care este negativ începând din 1991 şi care anul trecut a fost de -3,1 la mie, şi de emigraţie.

Emigraţia

„Emigraţia a cunoscut valori deosebit de ridicate în ultimii 15 ani: total români plecaţi în străinătate, ca pondere în total populaţie, 14%, şi total români plecaţi în străinătate, ca pondere în total forţă de muncă rămasă în ţară, 36,6%”, a informat Liviu Voinea.

Statistica poate fi citită astfel: „dacă i-am adăuga la forţa de muncă din ţară, asta înseamnă că, practic, unul din patru români apţi de muncă a plecat din ţară să muncească în străinătate şi raportul faţă de cei rămaşi este de unul la trei”, a explicat Liviu Voinea.

Riscurile firmelor

Cea de-a doua vulnerabilitate structurală include riscurile din bilanţul firmelor, iar raportul ajustează defavorabil statistici cunoscute:

  • 40% din totalul companiilor din România au capitaluri proprii sub limita reglementată;
  • 39% din companii au capitaluri proprii negative – cele două proporții „nu se adună, pentru că unele se găsesc în mai multe astfel de categorii”, a precizat viceguvernatorul BNR;
    una din patru companii (24%) are cifra de afaceri egală cu zero;
  • 41% nu are nici un salariat.

Există și companii care „cumulează cele trei situaţii atipice – capitaluri proprii negative, cifră de afaceri zero şi număr de salariaţi zero, 14%. „Este una dintre problemele care trebuie rezolvate înainte de intrarea în zona euro”, a avertizat Liviu Voinea.

Băncile lucrează mai puțin

Nivelul intermedierii financiare scăzut este dat de ponderea activelor bancare în PIB, de 49%, sub ponderea ţărilor din regiune, iar media europeană este de cinci ori mai mare.

Ponderea scăzută a activelor bancare în PIB poate fi interpretată şi ca un potenţial de creditare neutilizat, mai ales în ceea ce priveşte companiile, conform viceguvernatorului. „Principalele sectoare care ar putea accesa mai multe credite sunt industria şi utilităţile”, a mai spus Liviu Voinea.

Companiila analizate sunt în proporție de 80% firme cu capital privat, iar 20% cu capital de stat, care au un grad de îndatorare scăzut, sunt profitabile şi orientate spre export.

Nemulțumirile BNR faţă de media

Guvernatorul BNR și-a exprimat nemulțumirea că mass media deformează mesajele bănci centrale și comite confuzia dintre risc și prognoză.

„Înțelegem dorința media de a „traduce” lucrurile pe înțelesul oamenilor, dar de aici și până a distorsiona mesajele noastre e un mare pas”, a spus luni Mugur Isărescu

„Când vorbim de riscuri, ne referim la riscuri și atât. Riscurile nu sunt prognoze. Dacă spunem că economia e ciclică și știm că ciclul are în medie 7 -10 ani și că există riscul unei decelerări sau recesiuni, nu înseamnă că am făcut o prognoză”, a mai spus Isărescu. Există o mare diferență între a spune că există riscul decelerării și că BNR prognozează recesiunea. Sau dezastrul. Și pe burtieră mai apare și mesajul ”Avertisment dur al Guvernatorului!” – a mai spus Mugur Isărescu.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.12.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Michael Bloomberg, peste 464 milioane dolari din avere cheltuiți pentru nominalizarea la alegerile din SUA

Iulian Soare

Miliardarul Michael Bloomberg (foto) a cheltuit, până la finalul lunii ianuarie 2020, aproape 464 milioane dolari în tentativa de a-și asigura nominalizarea Democraților la următoarele… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului a atacat la CCR ordonanța alegerilor anticipate

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu OUG privind alegerile anticipate. Stabilirea sistemului electoral nu intră în atribuțiile Guvernului, ci este “un drept… Mai mult

Stiri

Procedurile pentru cinci programe de finanțare a afacerilor în 2020, în dezbatere publică

AVOCATNET

Procedurile pentru cinci programe de finanțare au fost lansate miercuri în dezbatere publică de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Printre altele, este… Mai mult

Stiri

Black Sea Oil&Gas a primit autorizație să cerceteze cum va amplasa conducta perimetrului din Marea Neagră

Razvan Diaconu

Ministerul Economiei a anunțat că ministrul Virgil Popescu a emis vineri autorizația pentru executarea lucrărilor de foraje geotehnice offshore pe segmentul submarin al viitoarei conducte… Mai mult

Stiri

Cursul a depășit pragul psihologic de 4,8 lei/euro

Vladimir Ionescu

Cursul leu/euro a depășit pentru prima dată în istorie pragul psihologic de 4,8 lei/euro, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României. Referința publicată… Mai mult

Stiri

OUG privind achizițiile publice în pericol: CSM invocă referendumul din 2019 și cere Avocatului Poporului să atace ordonanța

Mariana Bechir

Consiliul Superior al Magistraturii a cerut joi Avocatului Poporului să atace la CCR câteva prevederi din Ordonanța de urgență 23/2020 ce modifică legislația achizițiilor publice.… Mai mult

Europa

Portugalia – Prim vot pentru legalizarea eutanasiei și sinuciderii asistate

Iulian Soare

Parlamentul Portugaliei a adoptat joi, în primă lectură, proiecte de lege separate privind eutanasia și sinuciderea asistată. Potrivit procedurilor legislative portugheze, proiectele mai trebuie supuse… Mai mult