Banca Națională a României avertizează că rata anuală a inflației va fi mult mai mare decât previziunile guvernului. Motivele sunt majorarea preţurilor la energie, scumpirea alimentelor, pandemia și, nu în ultimul rând, actuala criză politică.
„Puseul inflaționist vine din prețurile la energie, ele au o pondere dominantă dacă vă uitați la indicele de 6,3 pe care l-am avut în septembrie.
E clar că minuta are rolul de a sublinia riscul și incertitudinile. Nu tragem, nu subliniem acolo niște dezastre iminente, ci riscuri și incertitudini.
Țin în principal de politici fiscal bugetare, pentru că avem o zonă de impredictibilitate cauzată de criza politică și de evoluția prețurilor, care ține de un context global și local.
Haideți să ne uităm la următorul risc cum poate fi evaluat și depășit – criza pandemică. Acestea sunt situațiile în funcție de care trebuie reacționat”, a declarat profesorul Dan Suciu, la Digi24.
Rata anuală a inflaţiei va creşte probabil mult mai pronunţat pe orizontul scurt de timp decât s-a anticipat în prognoza din luna august, care indica un vârf de 5,6% în decembrie 2021, conform minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 5 octombrie 2021, făcută publică vineri.
În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației va crește probabil mult mai pronunțat pe orizontul scurt de timp decât s-a anticipat în prognoza din luna august, care indica un vârf de 5,6 la sută în decembrie 2021 și un nivel de circa 3,4 la sută începând cu trimestrul III 2022, marginal sub limita de sus a intervalului țintei.
Responsabile de înrăutățirea considerabilă a perspectivei apropiate a inflației continuă să fie șocurile adverse puternice pe partea ofertei, îndeosebi cele externe, al căror impact este însă potențat, pe plan intern, de liberalizarea în acest an a pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului.
Determinante pentru perspectiva apropiată sunt noile majorări ample anticipate a fi consemnate de prețurile produselor energetice, în principal de prețul gazelor naturale, și, într-o mai mică măsură, de prețul combustibililor, prioritar pe seama componentei non-benzină și motorină.
Lor li se alătură creșterea suplimentară înregistrată în septembrie de prețul produselor din tutun, precum și dinamica ceva mai înaltă așteptată în cazul prețurilor administrate. Acestea sunt de natură să mărească considerabil dimensiunea și durata deviației pozitive a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, au observat membrii Consiliului, dar și să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaționiste semnificative.
Impactul inflaționist al șocurilor pe partea ofertei ar putea fi chiar mai puternic și mai prelungit decât arată evaluările actuale, au atenționat mai mulți membri ai Consiliului, semnalând ascensiunea continuă și/sau abruptă a cotațiilor unor mărfuri energetice și non-energetice, precum și persistența blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, asociate cucosturi crescute de transport, ce afectează vizibil – direct sau indirect – și inflația de bază, inclusiv pe calea prețurilor importurilor.
Au fost, de asemenea evocate ponderea mare deținută în coșul IPC de prețurile alimentelor, energiei și combustibililor, precum și gradul potențial de transferare în prețurile de consum a creșterilor de costuri materiale, în condițiile unei cereri încă solide, dar în temperare, alături de previzibila majorare a tarifelor polițelor RCA.
Inclusiv în acest context, preocupantă a fost considerată conduita politicii fiscale, prezumată a deveni restrictivă din 2021, în condițiile în care, coordonatele recentei rectificări bugetare și instabilitatea mediului politic intern erau de natură să pericliteze consolidarea bugetară – proces esențial pentru corecția dezechilibrului extern, și, totodată, necesar din perspectiva angajamentelor asumate în contextul procedurii de deficit excesiv, au arătat mai mulți membri ai Consiliului.
S-a apreciat că incertitudini și riscuri suplimentare la adresa situației finanțelor publice decurg din volumul ridicat al cheltuielilor permanente și din scumpirea drastică a energiei și a materialelor de construcții, dar și din eventuale abordări menite să atenueze impactul creșterii prețurilor unor utilități, prioritar pentru populație, precum și din noi măsuri guvernamentale motivate de deteriorarea abruptă a situației epidemiologice.
Un grad ridicat de incertitudine caracterizează însă și perspectiva absorbției fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susținut membrii Consiliului, evocând aprobarea de către CE a Planului național de redresare și reziliență, dar și pașii ce mai trebuie parcurși pentru începerea atragerii sumelor alocate, precum și capacitatea instituțională și istoricul realizărilor în domeniu ale României.
Urmărește-ne pe Google News
