Principalele riscuri identificate de BNR la adresa stabilității financiare subliniază o intensificare a incertitudinilor economice și geopolitice la nivel global, se arată în Raportul asupra stabilității financiare (decembrie 2023) publicat de BNR.
Riscul impozitării suplimentare a băncilor
Pe plan intern, efectele proiectului de taxare suplimentară a băncilor relevă un impact anual al taxei suplimentare la nivelul întregului sector bancar de 1,1 miliarde lei, reprezentând 1,5% din fondurile proprii totale, conform sursei citate mai sus.
Autoritățile din România au adoptat Legea nr. 296/26 octombrie 2023 privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, care prevede taxarea suplimentară a sectorului bancar cu o cotă de 2 la sută asupra cifrei de afaceri în anii 2024 și 2025, urmând ca începând cu anul 2026 cota să fie redusă la 1 la sută. Impozitul suplimentar s-ar percepe indiferent dacă banca obține sau nu profit, având un caracter perpetuu.
În Raport se arată că aplicabilitatea taxei bancare suplimentare vizează și băncile cu pierderi, care dețin 0,4 la sută din activele bancare. Există de asemenea o serie de elemente și consecințe ale acestei taxări, din perspectiva stabilității financiare, mai spune Banca Centrală.
Impredictibilitatea fiscală ar urma să crească, situație întâlnită frecvent în ultimul deceniu în relație cu sectorul bancar, cu posibile implicații negative asupra costului și volumului intermedierii financiare (cel mai redus din cadrul UE).
De menționat că, spre deosebire de alte state din cadrul UE, suprataxarea băncilor din România nu este justificată din perspectiva unor cheltuieli publice pentru susținerea sectorului bancar, asigurarea unui nivel adecvat al capitalului provenind exclusiv din surse private.
Caracterul permanent al taxării este în disonanță cu alte inițiative similare europene, care intenționează implementarea taxei pe o perioadă limitată de timp și cu un scop punctual. Totodată, o eventuală taxare suplimentară a băncilor din România pe termen mediu ar trebui corelată cu capacitatea acestora de a obține profit, mai atenționează BNR.
Scade capacitatea persoanelor fizice de rambursare a creditelor
În cazul populaţiei, BNR menţionează că se observă continuarea tendinţei de deteriorare a capacităţii de plată. Rata de neperformanţă a crescut marginal în perioada scursă de la ultimul raport, până la 3,3% (septembrie 2023), distingându-se în structură creditele de consum garantate cu ipoteci (rata NPL de 12,5%, + 0,8 puncte procentuale de la finalul anului 2022), urmate de cele de consum negarantate (5,6%).
Activitatea pe piaţa imobiliară rezidenţială a continuat să se contracte, iar aşteptările sunt de menţinere a acestei tendinţe. În perioada scursă de la începutul anului, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, tranzacţiile au consemnat un recul, însă preţul bunurilor imobiliare rezidenţiale a rămas relativ neschimbat în iunie 2023 (faţă de iunie 2022).
Costurile ridicate de construcţie cu impact asupra preţurilor locuinţelor noi şi ratele de dobândă ridicate pun în continuare presiune asupra accesului la finanţare, volumul creditelor ipotecare nou acordate diminuându-se cu 36% (septembrie 2023 faţă de septembrie 2022, flux cumulat pe 12 luni).
Incertitudinile economice şi geopolitice se intensifică la nivel global
„Principalele riscuri sistemice la adresa stabilităţii financiare au rămas aceleaşi de la Raportul precedent, dar se observă o intensificare a incertitudinilor economice şi geopolitice la nivel global. Dintre cele patru riscuri sistemice, două sunt evaluate la un nivel sever, iar dintre acestea riscul generat de evoluţiile externe este de aşteptat să capete o relevanţă sporită în perioada următoare. Pe plan intern, tensionarea echilibrelor macroeconomice este evaluată la un nivel sever, dar relativ constant, inclusiv ca efect al evoluţiilor geopolitice regionale şi internaţionale, precum şi din perspectiva conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri. Sunt identificate alte două riscuri sistemice, respectiv: întârzierea reformelor structurale angajate de autorităţi şi, implicit, a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), risc evaluat la un nivel ridicat, fără modificări în perioada următoare şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, cuantificat la nivel moderat, dar în creştere”, se spune în raportul BNR.
Conform documentului, temerile privind amploarea, durata şi impactul conflictului din Orientul Mijlociu se reflectă şi pe pieţele de mărfuri, sporind gradul de incertitudine, în special în cazul pieţei petrolului, deşi până la data finalizării raportului amploarea efectelor resimţite pe această piaţă a fost una relativ redusă.
Acest lucru survine într-un moment în care cotaţiile pentru petrol sunt deja ridicate pe fondul îngrijorărilor legate de scăderea producţiei în cazul celor mai mari exportatori din OPEC+, Rusia şi Arabia Saudită.
Într-un scenariu ipotetic ce ar implica extinderea în plan regional a conflictului din Orientul Mijlociu, Banca Mondială estimează o majorare a preţurilor petrolului la valori cuprinse între 140 şi 157 de dolari pe baril (faţă de o medie de 81 de dolari pe baril pentru anul 2024 în scenariul neescaladării conflictului).
Până în prezent, efectele conflictului pe pieţele globale de mărfuri au fost limitate, cele mai semnificative creşteri de preţuri înregistrându-se pe piaţa gazelor naturale din Europa (+32,2% în perioada 7 – 31 octombrie 2023), reflectând o primă de risc geopolitic, mai degrabă decât întreruperi la nivelul lanţului de aprovizionare.
Crizele regionale și globale
Incertitudini privind evoluţia viitoare a activităţii economice decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei privind veniturile, având în vedere necesitatea continuării procesului de consolidare fiscală, dar şi din evoluţiile la nivel regional şi global determinate de intensificarea riscurilor geopolitice, pe fondul războiului din Ucraina şi al conflictului din Orientul Mijlociu, subliniază BNR.
Creditarea bancară a sectorului privat a continuat să se tempereze.
Pe de o parte, creditarea companiilor nefinanciare a continuat să crească, dar la un ritm mai redus (+7,8% dinamica anuală în septembrie 2023, comparativ cu avansul de 25% înregistrat în septembrie 2022). Această evoluţie a intervenit pe fondul decelerării ritmului de creştere a creditării în valută, în contextul reducerii diferenţialului de rată a dobânzii dintre creditele denominate în lei şi cele în euro de la un maxim de 6,9 puncte procentuale (octombrie 2022) la 2,2 puncte procentuale în septembrie 2023.
Pe de altă parte, pe segmentul populaţiei, stocul de credite a rămas relativ neschimbat în septembrie 2023. În structura creditorilor, se remarcă dinamica pozitivă a creditelor noi de consum acordate populaţiei de IFN (+27% în septembrie 2023, suma fluxurilor din ultimele 12 luni).
Capacitatea de rambursare a creditelor bancare de către companii şi populaţie a înregistrat evoluţii mixte de la data ultimului Raport. În cazul firmelor, rata de neperformanţă s-a menţinut în jurul valorii de 4% (în luna septembrie 2023), după ce a consemnat în luna iulie 2023, cel mai mic nivel de la introducerea definiţiei de către Autoritatea Bancară Europeană, în anul 2015 (3,9%). Dinamica este o consecinţă atât a diminuării volumului de credite neperformante, precum şi a creşterii expunerilor corporative.
***
Urmărește-ne pe Google News
