sâmbătă

13 iulie, 2024

20 noiembrie, 2023

Referitor la perspectiva apropiată, este probabilă o decelerare semnificativă a creșterii economiei în a doua parte a anului curent, inclusiv comparativ cu previziunile precedente, implicând o restrângere mult mai alertă a excedentului de cerere agregată în acest interval, precum și o dinamică anuală mai modestă a PIB decât cea anticipată anterior, se arată în minuta ultimei ședințe de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR.

Excedentul de cerere înseamnă consum.

Principalele riscuri pentru economia românească în perioada imediat următoare evidențiate de BNR:

Potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, principala contribuție la creșterea economică a fost adusă și în trimestrul III de formarea brută de capital fix, iar din partea exportului net este posibil un nou impact expansionist, chiar în creștere, dată fiind continuarea majorării în iulie-august a ecartului pozitiv dintre dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și cea a importurilor.


1, Crearea de noi locuri de muncă scade semnificativ

Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie și-a încetinit considerabil creșterea lunară în iulie-august, îndeosebi pe seama angajărilor din sectorului privat, iar rata șomajului BIM s-a diminuat doar marginal pe ansamblul trimestrului III, la 5,4 la sută. Totodată, în luna octombrie, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au accentuat ușor scăderea față de media trimestrului precedent, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus semnificativ, corectându-și în mare măsură creșterea din trimestrul III, pe seama evoluțiilor din industrie și servicii.

S-a observat, de asemenea, că dinamica anuală de două cifre a salariului mediu brut nominal a continuat să-și tempereze ascensiunea în primele două luni din trimestrul III, pe fondul accentuării descreșterii celei din sectorul privat, iar creșterea anuală a costului unitar cu forța de muncă din industrie și-a prelungit tendința de decelerare amorsată în luna mai.

În același timp, au fost evidențiate efectele potențial exercitate asupra evoluției viitoare a costurilor salariale din sectorul privat de majorările succesive ale salarizării minime și de eliminarea unor facilități fiscale, precum și de eventuale măriri suplimentare acordate în sectorul public, dar și de persistența decalajului dintre cererea și oferta de forță de muncă, cel puțin pe anumite segmente, inclusiv în contextul deficiențelor structurale ale pieței muncii. S-a apreciat că în contrapondere vor acționa însă costurile ridicate ale firmelor și condițiile financiare înăsprite, precum și trendul descendent al ratei inflației și slăbirea cererii interne.


2, Riscul supraaprecierii leului

Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro ar putea însă să se reamplifice, au atenționat mai mulți membri ai Consiliului, evocând atât dimensiunea încă considerabilă a dezechilibrului extern și incertitudinile mari asociate procesului de consolidare fiscală, cât și diferențialul diminuat al ratei dobânzii interne față de țări dezvoltate și perspectiva conduitei politicii monetare a Fed și BCE, precum și actualele tensiuni geopolitice.

3, Scade creditarea în economia reală

În același timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a scăzut în septembrie la 4,5 la sută, de la 5,5 la sută în august, ca urmare a accentuării descreșterii dinamicii componentei în valută, ce a fost doar în mică măsură contrabalansată ca impact de reaccelerarea ușoară a creșterii creditului în lei. Ponderea componentei în monedă națională în creditul acordat sectorului privat și-a stopat totuși ascensiunea în septembrie, la 68,1 la sută, pe fondul efectului statistic al evoluției cursului de schimb leu/euro.

4, Impactul măsurilor fiscale de reducere a deficitului bugetar

Responsabil de creșterea ratei anuale a inflației în debutul anului viitor este impactul anticipat a fi exercitat de majorarea și introducerea unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare. Totodată, acțiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei este așteptată să redevină ulterior dezinflaționistă, în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente ale cotațiilor unor mărfuri, îndeosebi ale materiilor prime agroalimentare, au evidențiat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

S-a convenit, însă, că balanța riscurilor la adresa evoluției anticipate a inflației induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, atât pe termen scurt, cât și pe orizontul mai îndepărtat de timp, date fiind efectele potențial generate de modificările de impozite directe și de eliminarea unor facilități fiscale, precum și posibile majorări suplimentare de taxe reclamate în perspectivă de procesul de consolidare bugetară. 

5, Decelerarea creșterii economice sub potențial

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, potrivit noilor evaluări, creșterea economică este așteptată să decelereze vizibil mai pronunțat în 2023 decât s-a anticipat anterior – pe fondul costurilor ridicate, al scăderii cererii externe și al conduitei politicii monetare –, și să se redreseze doar ușor în 2024, însă mai accentuat în 2025, în condițiile consolidării bugetare, dar și ale intensificării absorbției și utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluția face probabilă o restrângere mult mai rapidă a excedentului de cerere agregată din trimestrul III 2023, implicând inversarea poziției ciclice a economiei spre finele anului viitor și creșterea ulterioară, relativ lentă, a deficitului de cerere agregată.

S-a sesizat că, după scăderea abruptă de ritm din 2023, consumul gospodăriilor populației va redeveni probabil principalul determinant al avansului PIB în intervalul 2024-2025, însă cu un aport inferior celui din anii precedenți, în contextul unei redresări treptate a dinamicii venitului disponibil real al populației, precum și al ratelor ridicate ale dobânzilor la creditele și depozitele populației.

Totodată, au fost reliefate incertitudinile și riscurile semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generate de războiul din Ucraina și de conflictul din Orientul Mijlociu, precum și de evoluțiile economice sub așteptări din Europa, îndeosebi din Germania.

***

Articole recomandate:

citește și

BNR menține la 7,5% prognoza de inflație pentru 2023 și majorează estimarea la 4,8% pentru 2024
BNR / Pachetul fiscal va crește inflația în 2024: Principalele idei din analiza BNR despre economie, consum, creditare

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Perspectiva detaliată oferită de BNR cu privire la peisajul economic actual din România este atât informativă, cât și îngrijorătoare. Anticiparea unei încetiniri economice semnificative în a doua jumătate a anului în curs ridică semne de întrebare cu privire la factorii care contribuie la această decelerare.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Perspectiva detaliată oferită de BNR cu privire la peisajul economic actual din România este atât informativă, cât și îngrijorătoare. Anticiparea unei încetiniri economice semnificative în a doua jumătate a anului în curs ridică semne de întrebare cu privire la factorii care contribuie la această decelerare.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: