vineri

5 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 ianuarie, 2016

sonde titei petrolBanca Mondială și-a revizuit în scădere previziunea privind cotația medie a țițeiului din acest an, la 37 de dolari pe baril, de la 51 de dolari pe baril, prognoza din octombrie 2015.

Noua estimare reflectă o revizuire a riscurilor pe partea de cerere și ofertă, prin care: reluarea exporturilor iraniene mai repede decât se anticipase, o mai mare ”rezistență” a producătorilor din SUA ca urmare a măsurilor de reducere a costurilor și de creștere a eficienței, iarna blândă din emisfera nordică precum și perspectivele slabe de creștere economică din statele emergente.

Banca Mondială se așteaptă ca prețurile să își revină treptat, începând cu acest an.

prognoze pret titei banca mondiala
Sursă: Banca Mondială (BM)

 

Piețele globale ar putea fi „înecate” în surplusul de țiței și prețul va coborî în continuare, din cauza accentuării dezechilibrului dintre cerere și ofertă odată cu revenirea pe piață a Iranului și a încetinirii creșterii ca urmare a problemelor economice din China și alte state emergente, a avertizat și Agenția Internațională a Energiei (AIE).

Statele non-OPEC vor reduce livrările cu 600.000 de barili pe zi în 2016, dar locul lăsat gol de ele va fi acoperit de Iran, până cel târziu la mijlocul anului.

În prima parte a lui 2016, surplusul la nivel global se va situa la aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi.


„În timp ce ritmul de stocare se va calma în a doua jumătate a anului pe măsură ce va scădea producția din statele non-OPEC, dacă nu se va schimba nimic, piața de țiței va fi înecată în surplusuri”, potrivit AIE.

De asemenea, spune AIE, prețurile „ar putea scădea”, notează Bloomberg.

„Piaţa petrolului are perspectiva ca pentru al treilea an consecutiv oferta să depăşească cererea cu o medie de un milion de barili pe zi. Vor exista presiuni enorme asupra capacităţii sistemului petrolier de a absorbi eficient acest excedent”, se mai arată în raport.

Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol, a indicat duminică, la o zi după ce Iranul a rămas fără sancțiuni, că nu va renunța la strategia sa de păstrare a cotei de piață, chiar cu riscul de a vedea noi diminuări ale prețurilor.

prețuri țiței bloomberg

Iranul ar putea fi singura țară OPEC ce va crește producția anul acesta, ținând cont că în Irak situația s-a complicat odată cu conflictele și acțiunile ISIS.

Dar va fi suficient pentru ca extracția să rămână la nivelul din prezent – până la sfârșitul primului trimestru, estimează Agenția, Iranul ar putea produce 300.000 de barili în plus pe zi, și 600.000 de barili pe zi până la mijlocul anului.

AIE nu crede că producătorul din Golful Persic va putea ajunge la o creștere cu un milion de barili pe zi, până la jumătatea anului în curs, așa cum intenționează guvernanții, dar cantitatea ce va fi livrată suplimentar va fi suficientă pentru a păstra presiunea asupra prețurilor.

Pe de altă parte, creșterea cererii de petrol la nivel mondial a coborât în ultimul trimestru din 2015 la minimul anului, după ce în trimestru al treilea era aproape de maximul ultimul cinci ani, în principal datorită iernii blânde.

Creșterea consumului va încetini anul acesta la 1,2 milioane de barili pe zi, de la 1,7 milioane pe zi în 2015, potrivit raportului AIE, ajungând la o medie de 95,7 milioane de barili pe zi.

Scăderea prețurilor la petrol a atins nivelul la care nu mai are efecte pozitive asupra economiei

Prețurile mici la combustibili și energie impulsionează economia globală, dar acum au apărut deja primele semne că noile cotații neobișnuit de scăzute ale țițeiului au început deja să afecteze economiile și în țările care nu se bazează pe exportuirle de petrol.

Industria de petrol și gaze a cheltuit 200 de miliarde de dolari pe foraje, echipamente noi și rafinare, în 2013.

Reducerea investițiilor din acest domeniu provoacă efecte în lanț.

Săptămâna trecută, Wood Mackenzie estima la 380 de miliarde de dolari proiectele de investiții pe care le-au abandonat companiile din domeniu.

British Petroleum a anunțat că va concedia 4.000 de angajați la nivel global, pierderile marilor companii se acumulează.

Paul Krugman scria pe 16 ianuarie în The New York Times că firmele de petrol de gaze naturale au început să aibă probleme cu lichiditățile după ce prețurile s-au prăbușit cu 70% în mai puțin de doi ani.

Renunțarea la investiții au afectat producătorii de materiale și echipamente de foraj: motoare, camioane, oțel etc.

Potrivit FT, marile bănci se numără și ele printre cei afectați de scăderea prețului petrolului. Citigroup a raportat o creștere cu 32% a credite corporative neperformante în al patrulea trimestru din 2015, comparativ cu aceeași perioadă din 2014.

De asemenea, JP Morgan a declarat deteriorare portofoliului din energie.

În plus, experții avertizează că atunci când avem de-a face cu astfel de lucruri, lucrurile nu sfârșesc în mod politicos, estimând că prețurile vor putea coborâ până în jur de 25 de dolari, după care este posibil să asistăm la o revenire a lor rapidă, cu o evoluție în formă de V.

Economii naționale afectate deja

petrolArabia Saudită, care să încăpățânează să pompeze petrol pe piață, se confruntă cu austeritatea, după ce a marcat un deficit de aproape 100 de miliarde de euro în 2015, scrie Price Oil.

Probleme uriașe are Rusia, care și-a construit bugetul pe 50 de dolari barilul, în contextul în care barilul Țițeiului Ural, care evoluează similar celui Brent, a coborât la circa 27 de dolari barilul. În ultimul trimestru din 2014, prețul mediul pentru barilul Ural era de 75,85 dolari.

Ministrul rus de finanțe, Anton Siluanov, declara la televiziunea națională că prețul extrem de scăzut la țițeiul Ural determină o reducere suplimentară a veniturilor la buget, ceea ce va crește deficitul din 2016 la 38,6 miliarde de dolari.

Prăbușirea cotațiilor la petrol a afectat rubla, care s-a depreciat cu mai mult de jumătate din valoare față de dolar, comparativ cu vara anului 2014.

Ministrul Siluanov a declarat că nu se așteaptă la o devalorizare semnificativă în continuare, pentru că prețurile la țiței nu pot scădea mult sub nivelul de acum.

„Prețul principalului produs oferit de noi la export a scăzut de patru ori”, a explicat ministrul, citat de Oil Price.

Presiunea pe buget a determinat Moscova să extindă programul de austeritate, astfel încât vor avea loc reduceri ale cheltuielilor de la toate capitolele, cu excepția armatei și serviciilor sociale.

Guvernul din Kazahstan discută la rândul său despre eventuale reduceri bugetare necesare anul acesta din cauza veniturilor care vor fi mai mici decât cele estimate inițial.

Și Kazahstanul se confruntă cu un colaps al monedei naționale (tenge s-a devalorizat cu 50%  din vara lui 2015 – 359 de tenge pentru un dolar, acum).

Ministrul energiei, Vladimir Școlnik, declara pe 15 ianuarie, citat de agenția de știri Novosti – Kazahstan, că se așteaptă ca anul acesta să fie extrase 77 de milioane de tone de țiței, cu 3,1% sub cea din 2015.

Depozitele Kazahstanului sunt foarte costisitoare la o cotație a țițeiului sub 30 de dolari barilul, în condițiile în care câmpurile petroliere se epuizează treptat și ar fi nevoie de investiții mari pentru a dezvolta altele.

FMI și BM discută despre un împrumut de urgență pentru Azerbaijan

Oficiali ai Fondului Monetar Internațional (FMI) și ai Băncii Mondiale vor merge în Azerbaijan pentru a discuta acordarea unui pachet de împrumut de urgență în valoare de 4 miliarde de dolari pentru statul afectat de prăbușirea cotațiilor internaționale ale țițeiului, potrivit Financial Times.

Vizita la Baku vine în contextul prăbușirii monedei locale ca urmare a scăderii prețului petrolului, cele două instituții internaționale fiind îngrijorate în legătură cu sustenabilitatea finanțelor publice din statele emergente producătoare și exportatoare de țiței, în special cele din Asia și America Latină.

Producția de petrol și gaze reprezintă 95% din exporturile Azerbaijanului, iar deprecierea monedei a dus la ample proteste. Statul a fost nevoit să înstituie săptămâna trecută controale de capital, impunând o taxă de 20% ieșirilor de valută.

Moneda locală, manatul azer, s-a depreciat cu 35% față de dolar din decembrie, când banca centrală din Azerbaijan a decis să renunțe la țintirea cursului, după ce a cheltuit aproape jumătate din rezerva valutară pentru a opri deprecierea monedei în 2015.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: