”Big Four” – creștere exponențială a contractelor cu Comisia Europeană

Comisia Europeană a cheltuit peste 462 de milioane de euro între 2016 și 2019 în contracte cu PwC, KPMG, Deloitte și EY, cunoscute colectiv sub numele de ”Big Four”, conform estimărilor făcute de Euractiv pe baza documentelor oficiale.

Rolul consultanților în procesul de elaborare a politicilor UE crește prin consultanța tehnică pe care o oferă pentru reformele structurale finanțate de Comisie.

Potrivit deputaților europeni, unele dintre contractele semnate de ”Big Four” cu UE au ridicat problema unui potențial conflict de interese, deoarece acestea au fost angajate pentru elaborarea de strategii în sectoare în care consiliază și companii private.

Potrivit datelor colectate de Euractiv, între 2016 și 2019, KPMG a primit cele mai mari finanțări europene, inclusiv din Fondul de Dezvoltare European (154,84 milioane euro), urmată de EY (121,32 milioane euro), PwC (93,77 milioane euro) și de Deloitte (92,28 milioane euro).

Creșteri exponențiale ale contractelor de consultanță

Facturile celor 4 emise pentru Comisia Europeană au crescut în ultimii ani prin Programul de sprijinire a reformelor structurale. Acest program oferă asistență tehnică statelor membre pentru proiectarea de reforme structurale, fie prin expertiza internă a Comisiei, fie prin experți angajați de la alte organizații internaționale, ONG-uri sau companii private.

În 2017, când a fost lansat Programul de sprijin pentru reforme structurale, EY a obținut, de exemplu, două contracte în valoare de 221.820 euro. În acel an, mai puțin de 2% din cele 22,5 milioane euro alocate programului au fost alocate contractorilor privați, în timp ce mai mult de jumătate din fonduri au fost acordate organizațiilor internaționale.

Implicarea ”Big Four” a crescut ulterior exponențial: în 2018, aceștia au primit 11,04 milioane euro din totalul  de 30,5 milioane, iar în 2019 (ultimul an pentru care există date publice disponibile), au primit 24,38 milioane euro, aproape o treime din bugetul total alocat pentru acel an, de 79,4 milioane euro.

Cu un total de 10,31 milioane euro, PwC a atras cele mai mari fonduri în 2019, furnizând statelor membre UE un total de 33 de strategii de reformă. În ceea ce privește sumele încasate de la Comisie în 2019, EY este pe locul doi (6,7 milioane euro pentru 30 de strategii), urmat de Deloitte (3,97 milioane euro pentru 13 strategii) și KPMG (3,4 milioane euro pentru 15 strategii).

Facturile au continuat să crească în 2020, când programul a avut o alocare crescută la 84,9 milioane euro.

În noul buget multianual UE, Comisia a alocat 864 milioane euro pentru reforme structurale – asta înseamnă aproximativ 115 milioane euro anual, pentru următorii 7 ani.

Argumentele Comisiei în favoarea Big Four: ”Cea mai bună expertiză mondială”

Un purtător de cuvânt al Comisiei a justificat cantitatea de resurse cheltuite cu marile firme de consultanță, spunând că acestea aduc „cea mai bună expertiză mondială acolo unde este cel mai necesar”.

Oficialul european a subliniat că toate contractele au fost atribuite în urma unor licitații publice, fiind selectați acei contractori care aduc „cea mai bună și mai adaptată ofertă statului membru beneficiar, în cel mai avantajos mod economic”.

Prin programul de reformă structurală, firmele de consultanță au un cuvânt greu de spus în conturarea de politici publice în domenii sensibile. Unele dintre reformele în care au fost implicate au inclus sisteme de justiție, piața muncii, poliția, sănătatea sau serviciile sociale.

EY a fost de exemplu angajat în 2019 pentru restructurarea sectorului spitalicesc din Estonia, pentru reforma direcției generale a Trezoreriei din Franța și pentru consolidarea politicilor active pe piața muncii prin mecanisme de recompensare și sprijin în Italia.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei a susținut însă că marile companii de consultanță „nu sunt responsabile pentru elaborarea politicilor”.

Executivul UE rămâne implicat prin furnizarea serviciului, statele membre sunt responsabile de reformă, iar consultantul ales „este responsabil pentru furnizarea de servicii de consultanță, bazate pe cunoașterea domeniului, pentru Comisie sau alte entități beneficiare din statul membru”, a precizat purtătorul de cuvânt.

Surse din domeniu au declarat pentru Euractiv că majoritatea rapoartelor livrate de consultanți conțin recomandări de politici publice în domeniul cercetat.

Controversele: Fiscalitate, de ambele părți ale baricadei

Diferite contracte indică însă faptul că ”Big Four” nu se ocupă doar de cercetare și de evaluare.

De exemplu, PwC a fost angajată în 2019 pentru a lucra la un cadru de supraveghere a firmelor de investiții din Irlanda. Tot PwC a mai semnat în 2019 un contract pentru „Dezvoltarea, stabilirea și evaluarea cadrului național de control al impozitelor, în contextul implementării programului privind conformitatea fiscală” în Belgia.

Pe de altă parte, scandalul Luxleaks a relevat faptul că PwC și companiile Big Four au fost implicate în elaborarea unor scheme complexe prin intermediul cărora au ajutat peste 340 de multinaționale să evite plata unor taxe.

(Citiți și: ”LuxLeaks: Înţelegeri secrete între 340 de multinaţionale şi statul Luxemburg pentru fiscalitate preferenţială”)

Mai mult, Comisia a lansat o procedură de infringement împotriva Belgiei, considerând că sistemul fiscal belgian a ajutat unele multinaționale.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a precizat că în proiectul belgian PwC a oferit training și linii directoare pentru elaborarea unui ghid, fără a face recomandări de politici fiscale autorităților belgiene.

Relațiile contractuale ale Comisiei Europene cu consultanții nu se rezumă doar la ”Big Four” sau la domeniul Sprijin pentru Reforme Structurale.

Contracte sunt semnate și pentru furnizarea de servicii, IT de exemplu, sau pentru programe de inovare de tipul ”Orizont”

O parte considerabilă a fondurilor europene este dedicată altor proiecte mari europene:

• Căi de afaceri UE în Asia de Sud-Est (PwC – contract de 8,2 milioane euro)
• Promovarea drepturilor omului în Pakistan (EY – 7,9 milioane euro)
• Studiu pentru realizarea unei platforme de soluționare a litigiilor online (Deloitte – 1 milion euro)
• Prevenirea și combaterea corupției în Serbia (PwC – peste 3 milioane euro în două contracte diferite)

Există și alți jucători majori care au beneficiat de pe urma Programului de Sprijin al Reformelor Structurale – McKinsey a primit în 2018 sarcina de a elabora un studiu de fezabilitate pentru înființarea unui departament special al statisticii germane (878.970 euro).

McKinsey a mai semnat un contract de 966.975 euro în 2019 pentru a oferi o analiză a schimbărilor sistemice în lanțurile valorice provocate de inteligența artificială în anticiparea oportunităților pentru IMM-uri.

În condițiile în care McKinsey furnizează consultanță companiilor care dezvoltă AI, proiectul sugerează un posibil conflict de interese. McKinsey a dezmințit posibilul conflict de interese argumentând că nu are între clienți IMM-uri.

Documentele europene arată că McKinsey a semnat cu Comisia Europeană 5 contracte începând cu 2016, cu o valoare totală de aproximativ 5,5 milioane euro.

Avertisment de la Ombudsmanul European

Potențialul conflict de interese în unele dintre contractele semnate de Comisie cu contractanți privați a fost semnalat recent de Ombudsmanul European Emily O’Reilly.

În concluziile sale în urma cazului BlackRock din noiembrie, O’Reilly a sugerat Comisiei să-și actualizeze orientările „pentru procedurile de achiziții publice pentru servicii legate de politici publice, oferind decidenților claritatea momentului în care să excludă ofertanții din cauza conflictelor de interese care ar putea afecta buna executare a contractului ”.

Comisia Europeană a acordat BlackRock, o firmă de gestionare a investițiilor, un contract pentru realizarea unui studiu privind integrarea obiectivelor de mediu, sociale și de guvernanță în normele bancare ale UE. Ulterior, biroul Ombudsmanului European a emis un comunicat în care afirma:
”Contractele din domenii legate de politica publică ar trebui să treacă printr-un proces riguros de verificare. Este foarte important să se verifice dacă interesul public nu va fi subminat de contractele încheiate cu companii care au un interes clar de reglementare în domeniu”.