Convergenţa economică a ţărilor din Estul Uniunii Europene cu cele din Vestul UE stagnează, ceea ce reprezintă o ameninţare la adresa Uniunii, potrivit lui Benoit Coeure, membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE).
Curentele politice populiste vor profita de absenţa unei „perspective credibile ca ţările cu venituri reduse să reducă decalajele, iar oamenii vor începe să pună sub semnul întrebării beneficiile apartenenţei la UE, sau la Zona Euro”, a declarat Benoit Coeure, citat de Reuters.
„Astfel de îndoieli sunt cu atât mai îngrijorătoare în lumea instabilă ca aceea în care trăim”, a spus oficialul BCE.
Încrederea în UE a scăzut în unele ţări din est, precum Ungaria şi Bulgaria, dar o vastă majoritate a populaţiei încă spune că ţara lor profită de pe urma statutului de membru, potrivit unui sondaj al Comisiei Europene.
Problema investiţiilor
Economiile din est se confruntă în plus şi cu un deficit de capital iar scăderea investiţiilor străine directe, înregistrată de la criză încoace, s-ar putea să nu fie pe atât de temporară pe cât s-ar putea crede, a mai spus Benoit Coeure.
Firmele îşi reorientează priorităţile pe măsură ce salariile cresc şi potenţialul reducerii costurilor s-a redus.
„Europa poate și trebuie să ajute, în principal pe trei căi”, spune oficialul BCE, dar România nu pare să se încadreze în niciuna dintre acestea:
- prin cererea care face posibilă dezvoltarea noilor industrii profitabile;
- canalizarea fondurilor spre sectoarele şi ţările unde capitalul este utilizat cât mai productiv şi
- prin asistenţa financiară în scopul consolidării convergenţei şi a susţinerii efortuilor pentru reforme naţionale.