”Dreptul la moarte” – asta a votat joi seara Camera Reprezentanţilor din Belgia, camera inferioară a parlamentului, decizională, care a adoptat, cu o largă majoritate legea care permite eutanasierea copiilor de orice vârstă bolnavi în fază terminală. 84 de deputaţi au votat pentru, în timp ce 44 au fost împotrivă şi 12 s-au abţinut.
Legea va intra în vigoare în săptămânile următoare, după ce va fi semnată de regele Belgiei. Este o premieră în lume, în condiţiile în care doar Olanda mai permite eutanasia copiilor şi există totuşi o limită minimă de vârstă: 12 ani.
Patru pagini – atât are proiectul de lege care modifică, de fapt legea din 2002 prin care a fost legalizată eutanasia în Belgia şi extinde astfel această posibilitate şi pentru copiii de orice vârstă – au adunat consensul politic, chiar dacă au atras criticile bisericii. Ele arată însă modul în care societatea belgiană se raportează la acest subiect delicat în multe alte ţări. Un sondaj din luna octombrie arăta că 73% dintre belgieni sunt un favoarea eutanasiei copiilor. Modul în care presa din Belgia a relatat şi a aşteptat această decizie dă un alt indiciu despre mentalitatea societăţii.
Votul a atras mai mult atenţia în afara ţării, unde niciunul dintre marile cotidiane nu a publicat această ştire pe prima pagină. Ştirile de televiziune s-au concentrat mai degrabă asupra atenţiei internaţionale faţă de acest subiect şi au relatat despre faptul că Belgia se află, datorită sau din cauza acestei legi în atenţia opiniei publice internaţionale.
Ce prevede, mai exact, legea
- Nu prevede o vârstă minimă de la care este permisă eutanasierea.
- Copiii care vor să pună capăt vieţii trebuie să fie bolnavi în stare terminală, nu doar în suferinţe de nesuportat, aşa cum prevede legea pentru adulţi. Potrivit articolului din lege, „trebuie să fie într-o situaţie medicală fără cale de ieşire, în constantă şi insuportabilă suferinţă fizică, care nu poate fi alinată şi care antrenează decesul iminent, într-o scurtă perioadă de timp, sau care este rezultată dintr-o afecţiune accidentală sau patologică gravă şi incurabilă”.
- Introduce noţiunea de capacitate de discernământ: copilul trebuie să fie capabil să înţeleagă faptul că moartea este ireversibilă. Această capacitate este evaluată de un psihiatru.
- Părinţii copilului trebuie să fie de acord cu eutanasia, atunci când cererea vin din partea copilului.
Eutanasierea, o dezbatere dificilă, poziţii ireconciliabile ale opozanţilor
A fost o temă sensibilă, chiar dacă eutanasierea adulţilor a fost aprobată în Belgia încă din 2002. Senatorul socialist Philippe Mahoux, iniţiatorul acestui proiect, îl califică drept o lege „de natură umanistă”. „Se referă la luarea în considerare a suferinţei pacienţilor, indiferent de vârsta lor” susţine el. Potrivit lui, textul răspunde solicitărilor medicilor şi infirmierilor care au văzut copii în faze terminale de boală şi care, spun ei, au dreptul la un sfârşit cât mai demn şi în cât mai puţină suferinţă.
Pe de altă parte, printre opozanţi au fost chiar pediatrii invocaţi şi de reprezentanţii religiilor creştină musulmană şi mozaic din Belgia. Ei spun că sunt îngrijoraţi că eutanasia riscă să devină astfel ceva banal.
Guvernul belgian, în cadrul căruia au existat şi opoznţi şi partizani ai acestei legi a rămas extrem de discret, lăsând o totală libertate votului parlamentarilor. Socialiştii, liberalii, econogiştii şi naţionaliştii flamanzi au votat în favoarea ei, în timp ce parlamentarii creştin-democraţi şi membrii partidului de extremă dreapta flamand Vlaams Belang s-au opus.
Peste 1000 de persoane anual sunt eutanasiate în Belgia
Numărul cazurilor de eutanasie a crescut în ultimii ani, în Belgia. Dacă în 2003, la un an de la legalizare, au existat 235 de cazuri, în 2012, ultimul an pentru care există statistici, numărul lor s-a ridicat la 1.432. În general, au fost persoane peste 60 de ani, suferinzi de cancer în fază terminală. În schimb, între 2006 şi 2012 a existat un singur caz al unui belgian sub 20 de ani care a făcut această solicitare.
Susţinătorii dreptului la eutanasiei pentru copii argumentează că nu vor exista multe astfel de cazuri de minori cărora li se va permite să moară. Olanda a avut doar 5 astfel de cazuri de când a fost adoptată o astfel de lege, în 2002. Prin comparaţie, numărul total al cazurilor de eurtanasie în Olanda este între 2.000 şi 4.000 anual.
În afara Olandei, doar în Luxembrug eutanasia este permisă prin lege, iar Franţa are intenţia de a o legaliza în cea de-a doua parte a anului. Elveţia permite însă sinuciderea asistată. Sinuciderea asistată mai este permisă în anumite state din SUA: Montana, Oregon, Vermont şi Washington.
Eutanasierea, turismul suicidar sau turismul morţii: Elveţia, destinatia predilectă
Interzicerea eutanasiei prin lege, în majoritatea ţărilor europene, a dus la un fenomen numit turism suicidar, sau turismul morţii. Cetăţenii străini merg într-o ţară care permite eutanasierea asistată pentru a-şi pune capăt vvieţii. Opţiunea multora este Elveţia.
Reglementările în vigoare în Elveţia autorizează acordarea de asistenţă pentru sinucidere în situaţia în care aceasta nu se bazează pe motive „egoiste”. Ajutorul nu poate fi acordat decât în mod pasiv, prin procurarea de medicamente care permit unei persoane să-şi pună capăt vieţii, în timp ce asistenţa activă – ajutor acordat unei persoane pentru a lua sau administra un produs – este interzisă.
Organizaţia dignitas a oferit asistenţă sutelor de străini care au ales o astfel de variantă. În 2011, în cantonul Zurich, a avut loc un referendum prin care cetăţeni au fost chemaţi să se pronunţe asupra interzicerii ei pentru străini. Elveţienii au respins însă propunerea. Mai mult, au existat presiuni internaţionale pentru schimbarea legislaţie, dar berna a ales să păstreze statu-quo-ul.
