Banca Centrală European (BCE) trebuia să aibă joi prima şedinţă de consiliu în care să decidă politica monetară pentru 2015, urmată apoi de conferinţa de presă obişnuită a preşedintelui Mario Draghi. Însă cele două evenimente nu vor avea loc, informează Bloomberg. Pentru că BCE va adopta din acest an o nouă politică: va avea mai puţin decizii şi va impune o mai mare transparenţă în comunicare.
2015 marchează şi alte schimbări: de la 1 ianuarie zona euro s-a îmbogătit cu o nouă ţară, Lituania, care a adoptat moneda unică, BCE devine instituţia de supraveghere a sistemului bancar european şi este pe cale să emită cel mai mare stimul monetar de până acum, quantitative easing.
Renunţă la şedinţele lunare, pentru unele la 6 săptămâni
Reuniunile Consiliului Guvernatorilor din prima joi a fiecărei luni vor fi înlocuite cu reuniuni o dată la 6 săptămâni, prin urmare vor exista doar 8 decizii privind dobânda-cheie în acest an, fiecare urmată de conferinţa de presă a preşedintelui Draghi.
Următoarea reuniuni va avea loc în 22 ianuariem moment în care se aşteaptă şi anunţul privind pachetul de stimul monetar, care va include şi cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.
Două reuniuni pe an vor avea loc în afara Germaniei, unde sunt ele de obicei, în noul sediu al Băncii Centrale, iar următoarea va fi în Cirpu, în 5 martie. Iar consiliul de administraţie va avea şi două reuniuni intermediate între ciclurile de şase săptămâni, pentru a discuta chestiuni care nu ţin de politica monetară.
Un nou membru în zona euro
Zona euro s-a extins de la 1 ianuarie cu cel de-al 19-lea membru, Lituania, ultima dintre ţările baltice care nu adoptaseră moneda unică.
Analiştii susţin că euro nu şi-a pierdut atractivitatea pentru membrii UE, chiar dacă BCE luptă să combată stagnarea economiei regiunii.
Lituania este însă ultimul stat membru care adoptă euro pentru o perioadă semnificativă de timp de acum înainte. România are ca ţintă anul 2015, în timp ce alte ţări din Europa Centrală, Polonia, Ungaria şi Cehia nu au nicio intenţie deocamdată să renunţe la moneda naţională.
Intrarea Lituaniei în zona euro presupune şi un sistem de rotaţie a drepturilor de vot în Consiliul Guvernatorilor.
Marile economii – Germania, Franţa, Italia, Spania şi Olanda – vor pierde dreptul de vot o dată la 5 luni, iar restul îl vor pierde pentru trei luni, o dată la 14 luni (un an şi 2 luni). Cei şase membri ai consiliului executiv prezidat de Mario Draghi îşi vor păstra drepturile de vot permanent.
Sistemul are însă un impact minor, având în vedere că toţşi cei 25 de membri pot participa şi lua cuvântul la sesiuni, iar BCE ia preponderent decizii prin consens, nu prin vot formal.
O comunicare mai transparentă
BCE va publica, pentru prima dată, relatări ale şedintelor de politică monetară, o practică asemănătoare celei adoptate de Fed, de Banca Angliei sau Banca japoniei.
Acestea vor fi făcute publice la patru săptămâni după fiecare şedinţă şi vor oferi „rezumate ale discuţiilor” fără să atribuie poziţiile persoanelor. Nu vor fi publicate însă relatări despre reuniunile care nu privesc politica monetară, iar stenogramele discuţiilor vor continua să fie secretizate timp de 30 de ani.
Scopul acestor decizii ale băncii este transparenţa şi dorinţa ca publicul să înţeleagă deciziile BCE, dar poate avea ca efect intransigenţa unor poziţii, în condiţiile în care guvernatorii ştiu că obiecţiile lor devin publice.
La două săptămâni după fiecare şedinţă de politică monetară, BCE va publica un buletin Economic, care va înlocui actualul buletin lunar. Noua publicaţie va cuprinde atât un rezumat al deciziilor, câd şi analize economice şi articole de cercetare.
Supraveghere bancară
Este primul an în care BCE are rolul de supraveghere a sistemului bancar, rol început în luna noiembrie. 123 de bănci europene vor fi supravegheate, iar BCE se va coordona cu instituţiile de supraveghere bancară naţionale.
