sâmbătă

13 iulie, 2024

25 ianuarie, 2024

Banca Centrală Europeană a menținut joi rata dobânzii neschimbată la nivelul record de 4%, așa cum era de așteptat, și și-a reafirmat angajamentul de a lupta împotriva inflației, fără a da indicii însă factorii de decizie se gândesc prea curând la relaxarea politicii monetare, relatează Reuters.

BCE a întrerupt ciclul rapid de majorare a dobânzii în septembrie 2023, dar a arătat că discutarea unei inversări a politicii este prematură atât timp cât presiunile inflaționiste persistă iar multe dintre negocierile privind salariile nu s-au încheiat încă.

Investitorii mizeză totuși pe o prognoză eronată a BCE în ceea ce privește creșterea economică a zonei euro cât și pentru evoluția prețurilor și că va fi forțată să facă cinci reduceri succesive de rate începând din primăvară.

„E prematur să discutăm de reducerea dobânzii”


Însă BCE nu a dat niciun semnal în acest sens joi în declrația sa, repetând doar că menținerea ratelor dobânzilor la nivelul actual este necesară pentru o perioadă suficient de lungă pentru a readuce inflația la ținta de 2%.

 „Consensul guvernatorilor a fost că este prematur să discutăm despre reducerile ratelor dobânzilor”, a declarat președintele BCE, Christine Lagarde, la conferința de presă obișnuită după anunțarea deciziei, reiterând că deciziile viitoare vor depinde de evoluția prețurilor.

„Trebuie să mergem mai departe cu procesul de dezinflație pentru a fi încrezători că inflația va ajunge la țintă – în mod sustenabil.”

Banca a spus în comunicatul său că tendințele inflației au confirmat „în linii mari” evaluarea sa anterioară, dar a eliminat o referire din declarațiile anterioare la presiunile ridicate asupra prețurilor și la creșterea puternică a costului forței de muncă.


Lagarde a spus că riscurile inflaționiste tind spre scădere și includ efectul restrictiv al politicii monetare, războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu și o recesiune economică globală.

Perturbarea comerțului de la atacurile grupului Houthi din Yemen asupra transporturilor maritime în Marea Roșie ar putea majora presiunile inflaționiste prin creșterea costurilor de energie și de transport, a avertizat ea.

„Urmărim cu mare atenție evoluțiile”, a spus Lagarde.

Ea a refuzat să comenteze speculațiile că o primă reducere a dobânzii ar putea avea loc la reuniunea BCE din iunie.

Lagarde și economistul șef al BCE, Philip Lane, au spus recent că veniturile salariale din primul trimestru, pentru care datele devin disponibile în mai, ca un indicator relevant, pe care unii l-au văzut ca un indiciu al momentului unei reduceri de dobândă.

Ea a subliniat că semnele că cererea de forță de muncă se diminuează și dovezi că moderarea creșterii salariilor a fost „direcțională bună din perspectiva noastră”.

Respingerea BCE a reducerilor anticipate de dobândă a avut un anumit impact asupra piețelor, dar investitorii încă văd 125 de puncte de bază de reduceri în acest an, în cinci pași, primul în aprilie sau iunie.

Spectrul recesiunii

Marea discrepanță a așteptărilor provine în mare parte dintr-o perspectivă diferită asupra creșterii economice și din efectul dobânzilor ridicate care frânează activitatea economică în cele 20 de țări care folosesc moneda comună.

BCE se așteaptă ca cheltuielile gospodăriilor și guvernelor să conducă la o redresare, dar datele par să arate o imagine mai sumbră, producția industrială rămânând în recesiune și cu serviciile în scădere.

Zona euro a fost probabil în recesiune în ultimul trimestru și a început lent în ianuarie, făcând din trimestrul actual al șaselea la rând cu o creștere în general stabilă sau negativă. Între timp, o recuperare preconizată de mult timp continuă fie tot mai îndepărtată în timp.

O economie slabă, împreună cu prețurile scăzute ale mărfurilor și ratele ridicate ale dobânzilor, vor continua să înăbușe inflația, care s-a situat la 2,9% în decembrie și BCE anticipează că nu va atinge ținta de 2% mai devreme de 2025.

Mulți nu sunt însă de acord cu această proiecție.

„Continuăm să ne așteptăm ca ratele inflației IAPC generală și de bază să scadă la 2% deja înainte de jumătatea acestui an, cu un an sau mai devreme decât previziunile BCE”, consideră economiștii Deutsche Bank.

O inflație mai scăzută ar însemna creșterea relativă a ratelor reale ale dobânzilor, înăsprirea efectivă a politicii într-o perioadă de recesiune.

„Acest lucru ar crește riscul unei recesiuni adânci și a unui șoc real pentru piața muncii”, a adăugat Deutsche Bank.

Unii cred că insistența BCE că sunt necesare și mai multe dovezi de dezinflație pentru ca aceasta să acționeze crește șansa unei erori de politică monetară.

„După ce a trecut cu vederea impactul negativ al înăspririi politicii monetare asupra creșterii economice până în prezent, BCE rămâne părtinitoare către reducerea prea mică, prea târziu”, a spus Davide Oneglia de la TS Lombard.

„BCE are mai puține griji cu privire la inflație și mai puține scuze pentru a menține politica monetară strânsă decât cred oficialii, dar obiceiurile de înăsprire (a politicii monetare-n.r.) excesivă mor greu, a adăugat ea”.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: