Creşterea suplimentară a cheltuielilor publice ca răspuns la recesiunea provocată de pandemie nu va face nesustenabile nivelurile datoriilor suverane, chiar dacă unele state din Zona Euro au deja datorii excesiv de mari, potrivit economistului şef al Băncii Centrale Europene (BCE), Philip Lane.
„Da, vor fi datorii publice mai mari, dar analiza lor ar trebui să spună că sunt sustenabile, în contextul unor dobânzi foarte reduse şi în contextul mediului macroecononmic”, a declarat Philip Lane pentru postul portughez de televiziune RTP, citat de Reuters.
Guvernele din Europa vor înregistra deficite publice record în acest an, pentru a-şi putea menţine în funcţiune economiile în contextul măsurilor de izolare, iar datoria publică va trece de 100% din PIB în acest an, urmând să continue să crească atât anul viitor cât şi în 2022.
Totuși, „nu există niciun motiv să credem că este vorba de o dinamică intrinsecă care să conducă la o revenire la condiţiile din urmă zece ani”, a adăugat economistul șef al BCE , referindu-se la criza datoriilor din zona euro. „Costul plăţii acestor datorii în anii care vor veni va fi destul de limitat”, a prognozat Philip Lane.
BCE a menţinut costul creditului la un minim istoric dar susţine de multă vreme că este sarcina guvernelor, nu a băncii centrale, să susţină economia până când va fi disponibil un vaccin iar restricţiile vor fi ridicate.
Comisia Europeană a propus lansarea Fondului de Redresare în valoare de 750 miliarde de euro, dar planurile au fost blocate, luni, de Ungaria şi Polonia, care au anunțat că nu vor vota bugetul multianual al UE (care include Fondul de redresare), din cauza includerii clauzei care condiționează accesul la fonduri europene de respectarea principiilor statului de drept.
