miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 ianuarie, 2011

Europarlamentarii vor să aibă un cuvânt de spus în extinderea spaţiului Schengen. Amânarea intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen demonstrează atmosfera “incorectă şi de partizanat” din UE, a statelor membre ce iau această decizie, susţin europarlamentari citaţi de EUObserver. Parlamentarii europeni doresc ca mai multe instituţii ale Uniunii să fie implicate în procesul de deschidere a graniţelor. Ministrul ungar de interne Sandor Pinter a declarat, marţi, că ţara sa susţine pe deplin extinderea zonei fără frontiere interne, la România şi Bulgaria, dar toate criteriile tehnice trebuie îndeplinite. “Rapoartele arată că Bulgaria nu este pregătită pe deplin cu securizarea graniţei cu Turcia”, a spus Pinter. Europarlamentarii din comisia de justiţie şi afaceri interne acuză, însă, statele membre de lipsă de transparenţă şi politizare atunci când vine vorba despre ţările ce pot intra în zona Schengen. Rolul PE este deocamdată consultativ, parlamentarii neavând acces direct la toate documentele extinderii – ei cer, cu această ocazie, o reformă a întregului sistem. (EuObserver)

Guvernatorul Băncii Angliei avertizează că nivelul de trai va scădea în 2011, cu cea mai mare viteză din anii 1920 încoace. Mervyn King spune că britanicii vor avea cel mai scăzut nivel de trai din 1920 încoace, afirmaţia venind ca o confirmarea a avertizării „şocante” că problemele economice se adâncesc în continuare. Familiile vor observa că veniturile nu le mai ajung, pentru că vor plăti preţul inevitabil al crizei financiare, spune King. Salariile nu vor putea ţine pasul cu inflaţia (care va ajunge la 4-5% în acest an) şi nu vor creşte, pentru al şaselea an consecutiv. Este cea mai lungă perioadă de stagnare şi decădere a standardului de viaţă britanic din ultimii 80 de ani, spune King. (Telegraph)

BBC World Service pierde 25% dintre angajaţi, circa 650 de oameni. O măsură de austeritate fără precedent va fi luată de către şefii companiei publice de radio şi televiziune din Marea Britanie, care intenţionează să facă economii de 50 milioane de lire sterline în departamentul de transmisii internaţionale. Recucerile vor include închiderea a cinci servicii BBC în limbi străine: albaneză, macedoneană, portugheză, africană şi sârbă, ca şi închiderea postului pentru regiunea Caraibelor şi reducerea cheltuielilor cu transmisiile pe unde scurte. (Guardian)


Criza financiară din 2008 putea fi evitată, arată un raport al unei comisii federale americane. Potrivit investigaţiilor făcute de comisia federală, dezastrul financiar din 2008 a fost cauzat de eşecul unor politici guvernamentale, managementul prost al companiilor şi riscuri asumate fără atenţie pe Wall Street. Comisia respectivă aruncă o mare parte a vinei pentru dezastrul financiar care a afectat apoi şi Europa, asupra a două administraţii, asupra Băncii Centrale a SUA (Federal Reserve) şi a altor instituţii de stat care au permis artificii economice proaste, cum ar fi credite ipotecare riscante, vânzarea excesivă a unor împrumuturi către investitori şi pariuri riscante asupra bunurilor gajate. (New York Times)

Dineu de lucru fără rezultate concrete între cancelarul german şi preşedintele CE. Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, au discutat despre fondurile destinate ţărilor cu probleme din zona euro, dar nu au ajuns la niciun rezultat comun. Întâlnirea avut loc în avanpremiera Consiliului European din 4 februarie, unde se va discuta, cu siguranţă, despre creşetrea fondurilor de susţinere a zonei euro. Deocamdată Berlinul şi Bruxellesul nu se pot pune de acorda asupra acestei probleme, Germania dorind să amâne luarea unei decizii pe această temă până în luna martie. Discuţiile s-au referit la situaţia monedei euro şi la necesitatea reducerii datoriilor ţărilor europene, la viitorul Pact de stabilitate şi încredere şi la unele măsuri pentru ameliorarea competitivităţii în interiorul UE. (Le Monde)

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Rusia are nevoie de securitate aeroportuară în stil israelian, spune preşedintele Medvedev. După atacul sinucigaş cu bombă de pe aeroportul Domodedovo din Moscova, în care au murit 35 de oameni şi au fost răniţi alţii 110, Dimitri Medvedev i-a acuzat pe oficialii aeroportului de probleme grave de securitate şi a cerut pedepsirea celor vinovaţi, dacă se dovedeşte că a fost vorba de neglijenţă. Grupuri militante din Caucazul de Nord sunt suspectate de producerea atentatului, dar nicio grupare teroristă sau separatistă nu a revendicat deocamdată atentatul. Terorismul este cea mai mare ameninţare la adresa Rusiei în prezent, a spus liderul de la Kremlin, cerând găsirea vinovaţilor şi eliminarea organizaţiilor lor. (BBC News)



Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: