Conservatorii britanici au luat conducerea în preferinţele electoratului britanic, cu 5 puncte procentuale faţă de laburişti, cu fix o săptămână înainte de alegerile parlamentare din 7 mai, informează reuters.
Cel mai recent sondaj arată un mic avans al taberei conduse de premierul David Cameron, după ce, încă de la începutul anului, laburiştii şi conservatorii au fost umăr la umăr în cercetările sociologilor. Astfel, acum conservatorii sunt la 35%, în timp ce laburiştii se situează pe primul loc în preferinţele a 30% dintre britanicii chestionaţi.
Iar acest avans al conservatorilor a dus la o apreciere a lire în raport cu dolarul pe pieţele valutare.
Alegerile de săptămâna viitoare, care ar ptuea determina locul Marii Britanii în UE şi viitorul Scoţiei în Regatul Unit, se anunţă cele mai strânse din anii ’70 încoace, niciunul dinter cele două mari partide neputând afirma cu certitudine că va câştiga alegerile.
Pe de altă parte, milioane de britanici se orientează spre partidele marginale, mai ale sîn Scoţia, unde Partidul Naţional Scoţian (SNP) va câştiga, potrivit sondajelor, fără nicio emoţie. În Anglia, ambele mari partide pierd votanţi în favoarea formaţiunii politice conduse de Nigel Farage, UKip, partid puternic eurosceptic.
Analiştii politici britanici afirmă că laburiştii ar ptuea câştiga majoritatea având avans doar 3,5-5,5 puncte procentuale faţă de conservatori, în timp ce formaţiunea condusă de premierul Cameron ar avea nevoie de un avans de 8,5-10 puncte procentuale pentru o majoritate.
Programele partidelor britanice
Aproape toate partidele îşi propun, în proghramele lor politice, o economie prosperă, o viaţă mai bună pentru tineri, pentru vârstnici, pentru fermieri sau copii, un sistem educaţional de clasă mondială, case la preţuri pe care şi le vor putea permite britanicii, o politică de control a imigraţiei corectă, salarii mai mari şi oportunităţi egale pentru toţi. Iar când vine vorba despre sănătate, toţi vorbesc despre importanţa pacientului, înaintea altor interese. Verzii ies din tipare cu angajamentul de a crea o politică specială pentru protejarea albinelor.
Moştenirea lăsată de David Cameron
De la preluarea guvernării, în urmă cu 5 ani, de către conservatori şi liberal-democraţi, într.un moment de criză economică pentru Marea Britanie, economia britanicîă a fost printre rarele exemple de succes în Europa: deficitul, ca procent din PIB, s-a înjumătăţit, creşterea economică anul trecut a fost de 2,6%, iar şomajul a scăzut sub 6%, adică la jumătatea valorii din zona euro.
Totuşi, imaginea pe care o proiectează Regatul Unit în lume pare tot mai dezbinată, iar poţizia Marii britanii în UE şi în lume tot mai confuză: David Cameron a promis un referendum privind ieşirea din UE, parlamentarii au respins planul său de intervenţie în Siria, SUA au avertizat regatul unit că riscă să devină o putere militară diminuată, populaţia se opune imigraţiei, iar separatismul scoţia nu a fost înfrânt de referendumul din septembrie 2014, când populaţia a votat împotriva independenţei Scoţiei.
Premierul David Cameron îşi doreşte un nou mandat pentru că, spune el, misiunea lui de a „repara” Marea Britanie nu a fost îndeplinită pe deplin. Nu este de acord cu afirmaţia multor analişti, politicieni şi omologi europeni că Marea Britanie s-a transformat în mica Anglie şi crede că alţi 5 ani la putere vor consolida rolul şi statutul UK în lume.
„Ambiţia este ca Marea Britanie să fie cel mai bun loc din Europa unde să începi, creşti şi conduci o afacere, unde şcolile nu vor mai fi pe ultimele locuri ci în topul scolilor din lume, unde va exista un sistem social care va încuraja munca”, a spus premierul britanic într-un interviu pentru Financial Times.
Performanţele economice sunt cheia succesului său electoral, crede David Cameron, argumentând că electoratul va aprecia faptul că guvernul s-a ţinut de planul stabilit şi a avut rezultate. Scopul său este, în continuare, de a reduce cheltuielile publice.
Conservatorii au promis renegocierea relaţiei UK cu UE şi supunerea rezultatului acestei negocieri unui referendum în 2017. De cealaltă parte, Ed Milliband, liderul laburiştilor, urmăreşte o reconstruire a capitalismului britanic care să aibă ca rezultat o societate mai echitabilă.
Riscurile de după alegeri
The economist a inventariat, din punctul de vedere al publicaţiei, care declară deschis că îl sprijină pe David Cameron în aceste alegeri, pentru că este mai apropiat de valorile liberale pe care le susţine prestigioasa publicaţie de 172 de ani: piaţă liberă, intervenţia limitată a statului şi o societate deschisă, în care criteriul rpedominant să fie meritocraţia.
Eurofobia conservatorilor poate avea consecinţe negative, o eventuală ieşire din UE ar fi un dezastru atât pentru UE, cât şi pentru Regatul Unit. Liberal-democraţii şi laburiştii au o atitudine conciliantă în acest sens şi pledează pentru rămânerea în UE.
Liberal-democraţii au o atitudine conciliantă faţă de imigraţie şi vor schimbarea sistemului de vot. Însă acest partid echilibrat nu are şanse decât de a fi un partener minoritar întrşo coaliţie.
În plan economic, este mai riscantă venirea la putere a laburiştilor. Aceştia vorbesc despre criza standarului de viaţă. Ed Milliband (foto) vorbeşte despre reducerea deficitului, dar şi despre creşterea taxelor pentru cei bogaţi, impozitarea mai mare a locuinţelor care o valoarea de piaţă mai mare de 2 milioane de lire.
Aceste măsuri, chiar dacă par logice, îi pot îndepărta pe cei care găsesc Londra un loc în care să îşi desfăşoare afacerile şi să trăiască.
Ed Milliband crede că standardele de viaţă au scăzut din cauza pieţelor, iar guvernul trebuie să intervină pentru a rezolva situaţia. Va îngheţa preţurile la energie până va face o analiză a pieţei şi va modifica toate contractele de lumcă flexibile. Ceea ce nemulţumeşte în programul său economic este rolul intervenţionist al statului în economie
Urmărește-ne pe Google News
