La obiect

Începe anul școlar. O analiză prin comparație a corpului profesoral

Începe un nou an de școală, iar preocuparea generală este starea școlilor, începând de la toaletele din curte până la autorizațiile ISU. Începe școala și… Mai mult

08.09.2019

La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

Bătălia pentru preşedinţia CE: Jean Claude Juncker revendică victoria, adversarii lui nu se recunosc deocamdată învinşi

de Anne-Marie Blajan 26.5.2014

Jean Claude Juncker (foto) şi-a declarat duminică victoria în alegeriile europene şi revendică poziţia de preşedinte al Comisiei Europene. A făcut-o iniţial într-o postare pe Twitter cu jumătate de oră înainte de anunţarea estimărilor de vot, după care a reluat această idee în declaraţiile de luni noaptea.

În condiţiile în care rezultatele provizorii arată că PPE a obţinut 212 mandate, faţă de 186 ale socialiştilor şi democraţilor, fostul premier luxemburghez a fost prezentat suporterilor săi ca viitorul preşedinte al Comisiei Europene.

„În calitate de candidat al celui mai mare partid, am câştigat aceste alegeri”, a spus acesta luni noaptea. „Victoria PPE este clară”, a argumentat el.

Jean Claude Juncker a spus că nu va renunţa la această poziţie în favoarea altui candidat şi le-a transmis un avertisment liderilor europeni să nu ignore rezultatul alegerilor şi să „opteze să aleagă un preşedinte al Comisiei pe coridoare”.

De-a lungul campaniei electorale s-a vorbit adesea că Jean Claude Jucker şi-ar dori mai degrabă funcţia de preşedinte al Consiliului European, ocupată acum de Herman Van Rompuy, al cărui mandat se termină în luna noiembrie.

Pe de altă parte, a apărut şi ideea unui candidat-surpriză, iar numele vehiculat a fost al lui Christine Lagarde, şefa FMI, din familia politică a PPE. Cu atât mai mult cu cât Herman Van Rompuy a ţinut să reamintească faptul că, până la urmă, liderii europeni decid şi a criticat opţiunea grupurilor politice de a-şi desemna candidaţi. O declaraţie care a atras replici dure din partea lui Jean Claude Juncker şi Martin Schulz.

Liderii grupurilor politice din PE se vor întâlni marţi dimineaţa, pentru a începe procesul de negociere şi formare a unei majorităţi. Liderii UE se vor reuni şi ei la Bruxelles tot marţi, seara însă, pentru a discuta rezultatul alegerilor şi opţiunea pentru preşedinţia Comisiei Europene.

Candidaţii – la momentul calculelor pentru obţinerea majorităţii

Chiar dacă PPE a câştigat alegerile, iar Jean Claude Junker este cel mai votat candidat pentru preşedinţia Comisiei Europene, el nu obţine implicit acest post. Nu vorbim despre un sistem de alegeri prezidenţial, ci este vorba despre alegeri parlamentare, în care candidatul are nevoie de jumătate plus unul din voturile din Parlamentul European pentru a obţine preşedinţia.

Asta înseamnă că Jean Claude Junker are nevoie de 376 de voturi din PE, iar în acest moment îi lipsesc 164 de voturi să devină următorul preşedinte al CE.

De unde ar putea politicianul luxemburghez să obţină aceste voturi?

Prima opţiune este să negocieze cu liberalii de la ALDE. Dar chiar dacă Guy Verhofstadt – el însuşi candidat pentru acest post – îşi va uni forţele cu Jean Claude Junker, cu cele 70 mandate ale liberalilor, tot mai e nevoie de 143 voturi.

Acestea vor fi mai greu de obţinut. De pe partea dreaptă a spectrului politic, conservatorii din grupul ECR ar putea să-i acorde voturile lor, 39. Altfel, euroscepticii şi neafiliaţii sunt puţin probabil dispuşi să se alieze cu Jean Claude Junker.

Acesta a spus deja că va căuta formarea unei largi majorităţi proeuropene, cu Verzii, liberalii şi socialiştii.

„Nu voi sta în genunchi în faţa socialiştilor… dar chiar şi partidul care a ieşit pe primul loc trebuie să facă compromisuri”, a spus Jean Claude Juncker, adăugând că se bucură de multă simpatie din partea grupurilor verzilor şi liberalilor.

Totuşi, liderul S&D din Parlamentul European, Hannes Swoboda, a atras atenţia duminică seara că Jean Claude Juncker nu se bucură de adeziunea unor partide chiar din cadrul propriei familii politice.

Viktor Orban, premierul ungar, a anunţat duminică faptul că nu îl va susţine pe candidatul PPE la preşedinţie, chiar dacă grupul său politic câştigă alegerile. Este primul lider european care face un astfel de anunţ şi încalcă disciplina de partid european.

Argumentul său este simplu: comisarul european din Luxemburg, Viviane Reding, a făcut rău Ungariei în trecut, prin urmare ungurii nu au cum să susţină un luxemburghez. Comisarul Reding a fost extrem de dură la adresa măsurile luate de Viktor Orban, măsuri care au încălcat statul de drept şi au pus, printre altele, în pericol libertatea presei şi independenţa băncii centrale din Ungaria.

Este cunoscut faptul că nici David Cameron nu este un susţinător al politicianului din Luxemburg. Şi nici al germanului Martin Schulz.

Calculele lui Martin Schulz

Socialistul german (foto), la rândul lui, refuză să îşi recunoască înfrângerea şi insistă că atât el, cât şi contracandidatul popular, ar trebui să încerce să formeze o majoritate.

„Este mult prea devreme să discutăm cine pe cine va susţine”, a spus acesta luni noaptea. El a adăugat că se aşteaptă ca, oricare ar fi politicianul care va ocupa funcţia de preşedinte al Comisiei, să se angajeze că va lua măsuri înpotriva somajului în rândul tinerilor, va combate frauda şi evaziunea fiscală şi va susţine o reglementare mai mare a sistemului bancar.

„O majoritate fără grupul socialist nu este posibilă. Suntem pregătiţi să negociem şi, prin urmare, aştept cu interes orele şi zilele următoare”, a spus Martin Schulz.

Nici socialistului nu îi va fi însă uşor să realizeze o coaliţie. Numărul de mandate obţinute de socialişti şi democraţi, 186, nu îi sunt suficiente să fie votat. El ar putea să îi atragă de partea sa pe liberali, cu 70 de mandate, şi pe Verzi, 55 de voturi. Totuşi, nu îi sunt suficiente.

Iar această formulă ar avea probleme serioase. Într-o coaliţie cu verzii şi liberalii, cele două grupuri politice sunt de acord cu „mai multă Europă”, au chiar viziuni federaliste, însă diferă în abordarea politicilor economice şi de guvernanţă a zonei euro.

Totuşi, analizând numărul de mandate, cei doi politicieni  – Jean Claude Juncker şi Martin Schulz – ar putea ajunge la concluzia că o mare coaliţie este soluţia, o coaliţie în care să îl atragă şi pe liberalul Guy Verhofstadt. De altfel, este o formulă care a funcţionat până acum, însă va fi foarte dezamăgitoare pentru alegători cărora li s-a promis că „de această dată va fi diferit”.

Liberalii nu pot fi ignoraţi

La rândul său, şi liderul liberal Guy Verhofstadt (foto) refuză să se declare învins. Grupul său politic rămâne al treilea ca mărime în parlament şi poate face jocurile, indiferent care dintre marile familii politice îl atrage în coaliţie.

„Am căzut de acord că grupul care iese primul în alegeri are prima şansă să formeze o majoritate, urmat de al doilea grup şi apoi, posibil, de un al treilea. O majoritate stabilă însemnă mai mult de 400 de parlamentari. Iar cele două mari grupuri politice nu deţin acest număr împreună. Orice majoritate are nevoie de un al treilea grup politic”, a spus fostul premier belgian.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.5.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Primăria Generală împrumută 574 milioane lei ca să refinanțeze datoria publică locală

Vladimir Ionescu

Consiliul Municipal au adoptat în şedinţa de marţi un proiect care prevede contractarea şi/sau garantarea unei finanţări rambursabile în valoare totală de până la 574.869.000… Mai mult

Stiri

Parchetul General verifică toate dosarele de dispariție de persoane înregistrate în ultimii 10 ani

Vladimir Ionescu

Parchetul General derulează cea mai amplă operațiune de control din istoria Ministerului Public. Sunt verificate, a anunțat procurorul general interimar, Bogdan Licu, toate dosarele, instrumentate… Mai mult

Stiri

Guvernul a făcut lista cu 116 proiecte din marile investiții finanțate din Fondul Suveran. Valoarea acestora – 2 mld. lei

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat, marți, primele 116 proiecte finanțate prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), cu o valoare totală de circa două miliarde de… Mai mult

Stiri

Ana Birchall repetă: Ministerul Justiției nu susține funcționarea Secției Speciale ”în această formă”

Vladimir Ionescu

Grupul de lucru interministerial coordonat de Ministerul Justiției a ajuns la concluzii preliminare legate de Secția specială de investigare a magistraților. ”Sunt două concluzii destul… Mai mult

Stiri

Alegeri legislative în Israel – sondajele arată egalitatea principalelor 2 partide

Iulian Soare

Israelienii votează marţi în alegeri legislative dur disputate, în care se înfruntă premierul în exerciţiu Benjamin Netanyahu, aflat la putere de un deceniu, şi fostul… Mai mult

Digital

Guvernul a aprobat înfiinţarea Sistemului Informatic Naţional pentru Adopţie. Cost: 10 milioane euro

Razvan Diaconu

Guvernul a aprobat, marţi, prin hotărâre, înfiinţarea Sistemului Informatic Naţional pentru Adopţie (SINA), pentru operaționalizarea căruia va plăti 10 milioane euro. Sistemul ar urma să… Mai mult

Stiri

Senat / Comisia de buget aprobă taxarea temporară a pensiilor mai mari de 7.000 lei

Razvan Diaconu

Comisia de buget a Senatului a votat, marţi, un raport de admitere, cu amendamente, pentru propunerea legislativă care prevede taxarea pensiilor de peste 7.000 de… Mai mult