După mai bine de 10 ore de discuții aprinse pe marginea Pactului Ecologic European, noii lideri europeni – președintele Consiliului, Charles Michel, și președintele Comisiei, Ursula von der Leyen – au recurs la artificii pentru a acoperi faptul că nu au putut convinge toate cele 27 de state membre să adere la ambițiosul plan de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.
Polonia, cea mai puternică economie din estul Europei, se ”sustrage” de la angajamentul de a respecta această țintă, fixată la începutul săptămânii de Ursula von der Leyen.
Ca să acopere acest eșec, ținând cont de faptul că deciziile Consiliului European se iau cu unanimitate, comunicatul oficial transmite informația că șefii de state și de guverne susțin acest obiectiv major trasat de Comisie dar, în același timp, acordă un ”răgaz de reflecție” Poloniei, urmând să rediscute problema la un nou summit, în iunie 2020.
Ce ar putea însemna, de fapt, răgazul acordat Poloniei
La prima vedere, pare că UE speră ca în următoarele 6 luni să poată convinge Polonia, eventual în baza unor concesii de natură financiară făcute acestui stat, să se alăture obiectivului climatic asumat de celelalte 26 de state.
Există însă și un posibil alt deznodâmânt: până în iunie 2020 ar putea să dispară conceptul de unanimitate în luarea deciziilor majore în UE. Nemulțumiri legate de faptul că actualele prevederi europene împiedică UE să adopte rapid decizii majore au fost exprimate de ceva timp, de Germania, Franța, Olanda sau chiar de fostul președinte al Comisiei, Jean Claude Juncker.
Blocajul înregistrat în Pactul ecologic redeschide practic la nivel european discuția legată de ”vitezele” Europei și de necesitatea de a modifica tratatele de funcționare.
Ce nu sesizează Polonia în acest moment este că, dacă se va ajunge la eliminarea conceptului de unanimitate în Consiliu, este foarte probabil ca cei care rămân în afara proiectului să nu mai poată beneficia, cel puțin în aceeași măsură ca cei care fac parte din proiect, de suportul financiar al UE în domeniu.
Poziția Poloniei explicată
Polonia are o industrie energetică bazată în majoritate pe exploatarea cărbunelui și producerea de energie în termocentrale. Transformarea acestor industrii în industrii verzi în următorii 30 de ani reprezintă practic o misiune imposibilă pentru Polonia.
E vorba de investiții de zeci de miliarde de euro în tehnologii care, astăzi, nu pot asigura decât reducerea emisiilor de carbon, dar nu neutralitate. Polonia nu vrea să își sporească dependența de gazul din Rusia iar importurile de gaze lichefiate americane nu pot acoperi necesarul de energie.
Soluția pe termen lung pentu Polonia ar fi să renunțe, treptat, la cărbune și să dezvolte sectorul nuclear, soluție privită însă cu reticență de state dezvoltate din UE.
Premierul Mateusz Morawiecki a afirmat, joi noaptea, la Bruxelles, că Polonia este de acord cu principiul, cu o precizare: ”Vom face tranziția în ritmul nostru, în primul rând asigurându-ne din perspectiva securității energetice. Sunt convins că vom putea ghida aceste transformări în siguranță și în beneficiul economic al țării, dacă vom avea acces la o parte semnificativă din Fondul de Tranziție european”.
Cum au fost convinși ceilalți sceptici
Polonia, Ungaria și Cehia au manifestat încă din vară opoziție față de ideea unui pact climatic european. Liderii celor trei state au venit joi la Bruxelles cu poziția neschimbată, dar două compromisuri făcute de Comisie au convins Ungaria și Cehia.
În primul rând, Comisia a acceptat să își modifice planul prezentat la Bruxelles în urmă cu două zile în ceea ce privește Fondul de Tranziție. Suma alocată inițial acestui fond de Ursula von der Leyen era de 35 miliarde euro, însă în documentul oficial aceasta crește la 100 miliarde euro.
Comisia garantează astfel că va pune la dispoziție suficienți bani pentru a ajuta statele membre să compenseze eforturile în atingerea obiectivului climatic.
Este însă o garanție teoretică, în condițiile în care Uniunii nu-i este încă clar cum va acoperi deficitul de venituri provocat de Brexit și nevoia de a finanța alte politici prioritare.
O a doua concesie a fost făcută după momentul în care Consiliul a realizat că trebuie să asigure securitatea energetică a statelor membre și să le lase să aleagă singure ce tehnologii vor utiliza și care le este cel mai potrivit mix energetic. ”Nodul gordian” l-a reprezentat posibilitatea utilizării și dezvoltării în continuare a capacităților energetice nucleare.
Pericolul care încă pândește Pactul ecologic
Declarațiile oficiale transmit că decizia Consiliului obligă efectiv UE, chiar dacă Polonia refuză să participe la acest efort, să atingă neutralitate climatică până în 2050. Scenariul pare mai degrabă improbabil din cauza costurilor adiționale pe care le-ar presupune ca alte state să facă chiar mai mult pentru a acoperi ”poluatorul Europei”, Polonia.
În acest moment însă, pare că nimeni nu e dispus să facă mai mult. Întrebat dacă, în situația în care Polonia nu se răzgândește, Olanda ar fi dispusă să facă mai mult pentru a compensa Polonia, premierul Mark Rutte a răspuns: ”Nu, nu avem de gând să facem așa ceva. De altfel, nici Germania nu va face așa ceva… Nu avem de gând să facem mai mult”.
Bugetul multianual, altă bătălie dură amânată
În afara chestiunilor climatice, președintele Consiliului a anunțat că liderii UE au arătat determinarea de a avansa în negocierile privind următorul buget multianual al UE, recunoscând însă că acest subiect va fi de durată și că negocierile vor fi foarte dificile.
”Va fi, probabil, cel mai dificil buget de realizat din istoria UE, din cauza Brexit. Astea înseamnă cu siguranță că anumite state mebre vor trebui să contribuie mai mult, iar alte state membre să primească mai puțin decât primeau până acum”, a afirmat joi noaptea Charles Michel.
Președintele Consiliului a precizat că, în februarie 2020, va fi organizat un summit special pe tema noului Cadru Financiar Multianual.
Urmărește-ne pe Google News
