”Pentru a fi performant în zona Euro trebuie să ai o economie performantă şi acesta este motivul pentru care, în perioada următoare, voi declanşa o discuţie la nivelul BNR, al Guvernului, al analiştilor dacă este bine să ne menţinem obiectivul 2015 sau trebuie să ne ridicăm performanţele economiei la nivelul care să ne asigure performanţa şi în interiorul Zonei Euro”, a declarat Traian Băsescu marţi, la Tallinn, unde se află într-o vizită oficială.
El a susţinut, însă, că România reuşeşte, totuşi, să menţină un nivel scăzut al deficitului bugetar, care ar îndeptăţi-o pe aderarea la Eurozone.
”Deocamdată obiectivul României nu a fost schimbat – acces în Zona Euro în 2015. Şi modul cum reuşim să reducem deficitul bugetar, dar şi nivelul de îndatorare ne îndreptăţesc să menţinem acest obiectiv, dar, în acelaşi timp, criza economică ne-a dat o lecţie extrem de serioasă tuturor şi va trebui să ne reanalizăm obiectivul accesului în Zona Euro, prin prisma lecţiei crizei”, a spus preşedintele.
Dăianu: Declaraţia era o ştire în aşteptare. Liderii Zonei Euro s-au fript cu statele din sud. N-o vor mai face
Fostul ministu de Finanţe Daniel Dăianu (foto) a explicat, pentru cursdeguvernare.ro, că obiectivul de aderare a României la Zona Euro în anul 2015 este nerealist, iar declaraţia preşedintelui Băsescu era aşteptată, în condiţiile unei inflaţii încă ridicate şi a unei competitivităţi reduse a economiei româneşti.
”Declaraţia aceasta era o ştire în aşteptare. În lumea economiştilor care urmăresc cu atenţie fenomenul european era clar că acest calendar este total nerealist. Aşa cum şi o inflaţie de 4% pentru acest an este nerealistă”, a afirmat Dăianu.
El a arătat că nici în cazul în care la un moment dat am îndeplini condiţiile din tratatul de la maastricht nu ar fi suficient pentru adoptarea monedei unice europene, pentru că indcatorul competitivităţii se măsoară pe o perioadă mai îndelungată.
”Nici condiţiile de la Maastricht nu mai sunt acum suficiente. Această criză a scos în prim-plan marea chestiune a competitivităţii, pentru că într-o perioadă relativ scurtă te poţi apropia de condiţiile de convergenţă nominală, dar competitivitatea nu se măsoară la un moment dat, nu este o fotografie. Ea depinde de mulţi factori şi se verifică pe o perioadă mai lungă.
Din acest punct de vedere, noi nu stăm bine, pentru că ani de zile am avut deficite externe mari, deşi avem o pondere importantă a produselor industriale în exporturi, însă nu sunt cu valoare adăugată înaltă, în general”, a mai spus Dăianu.
Economistul a subliniat că eşecurile unor state care au fost primite în Zona Euro vor face condiţiile de aderare şi mai exigente.
”Este încă de verificat dacă am putea să facem faţă presiunilor concurenţiale înăuntrul uniunii monetare. În momentul de faţă, nu se poate da un verdict. Cei care iau decizii acolo vor fi mult mai reticenţi faţă de noii participanţi la uniunea monetară. Ei s-au fript cu ţările din sud o dată. Nu o vor mai face, dimpotrivă s-ar putea să ceară mai mult, ca o garanţie”, a declarat Daniel Dăianu.
Referitor la condiţiile nominale de aderare, el a apreciat că doar în ceea ce priveşte datoria publică, România ”stă bine”.
”Încă mai avem o inflaţie foarte ridicată. Este îndoielnic, de pildă, că noi în doi ani vom ajunge sub 3%”, a spus Daniel Dăianu.
În privinţa inflaţiei, el a subliniat că pentru state care trebuie să recupereze decalaje economice mari, aşa cum este România, este foarte greu de stăvilit inflaţia.
Agnes Nagy (BNR): Criteriile de la Maastricht nu sunt suficiente
Economista Agnes Nagy (foto), membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale, a explicat, la rândul ei, că simpla îndeplinire a criteriilor de la Maastricht nu oferă garanţia aderării benefice a României la Zona Euro.
”Faptul că te raportezi la îndeplinirea anumitor criterii este absolut necesar, dar nu este suficient. Doar îndeplinirea acelor criterii punctuale la un anumit termen nu îţi dă siguranţa că poţi păstra acele niveluri ale criteriilor pe viitor în mod sustenabil, fără a avea consecinţe negative asupra creşterii economice”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, Agnes Nagy.
Ea a precizat că este foarte important ca România să poată rezista perioadei de după aderarea la Zona Euro, motiv pentru care anual se reanalizează obiectivul de aderare.
”Eu cred că oricum în fiecare an se reanalizează în vederea elaborării programului de convergenţă pentru anul aferent. Cel mai important este ca în momentul de faţă ca economia să fie suficient de sustenabilă, pentru a putea face faţă perioadei de după intrarea în zona Euro. Deci, graba nu cred că este un lucru extrem de bun, dar nici să lăsăm totul în grija incertitudinii din jurul nostru”, a punctat oficialul BNR.
România şi Maastricht – criteriile care sunt necesare, dar nu suficiente
Potrivit criteriilor de la Maastricht, pentru a adopta moneda unică, România trebuie să aibă o rată a inflaţiei cu cel mult 1,5% peste ratele de inflaţie din primele 3 state ale Zonei Euro cu cea mai scăzută inflaţie.De asemenea, deficitul bugetar nu trebuie să depăşească 3% din PIB.
Totodată, datoria publică a ţării nu ar trebui să depăşească 60% din PIB, acesta fiind singurul indicator în limitele căruia ne încadrăm. România înregistrează o inflaţie în jurul a 8%, iar în anul 2010 deficitul bugetar a depăşit 6,5% din PIB.
Un răspuns