Germania nu mai reușește să convingă nici o altă țară vecină să îi dea gaze la nevoie, în afară de Franța, cu care a încheiat, săptămâna trecută, un acord de sprijin reciproc în criza energetică, și de Danemarca și Austria, care s-ar arăta dispuse să o facă.
Polonia, Țările de Jos (Olanda), Belgia și Luxemburg refuză „negocieri constructive” pentru astfel de înțelegeri bilaterale, a spus Robert Habeck, ministrul german al Economiei, citat de Bloomberg.
Discuțiile privind soluția unei trilaterale cu Italia și Elveția sunt amânate până după alegerile parlamentare italiene din 25 septembrie.
Cehia pune condiția să se plafoneze compensările guvernamentale, pentru furnizori în cazul exporturilor acestora. Acesta este motivul principal pentru care nici celelalte patru țări nu vor acordurile, a explicat Robert Habeck.
Așa stând lucrurile, „în prezent nu există nici un progres previzibil în negocierile privind acordurile de solidaritate bilaterală”, a spus ministrul german.
Contrastele mecanismului de solidaritate UE
Printre măsurile de urgență, propuse de Comisia Europeană în contextul crizei livrărilor de gaze, se numără și aceea care prevede ca o țară să furnizeze gaze unei vecine care nu mai are pentru locuințe și servicii sociale.
Franța și Germania au reușit să se pună de acord ca fiecare dintre ele având mai mult din ce-i lipsește celeilalte: Franța dă Germaniei gaze, de la care primește electricitate Franța are probleme cu retehnologizarea reactoarelor sale nucleare.
Țările de Jos, statul care are cea mai mare producție proprie de gaze naturale, este vecin cu Belgia și cu Germania.
România, al doilea cel mai mare producător de gaze din UE, ar urma să încheie de acorduri de solidaritate cu Ungaria și Bulgaria, dar nu s-a făcut nici un progres vizibil în acest sens. Comisia speră ca România să furnizeze gaze și Ucrainei, direct și prin Republica Moldova.
***
