2020 ar putea aduce un curs al euro în intervalul de 4,85 – 4,90 lei și un dolar la 4,40-4,55 lei, estimează majoritatea companiilor chestionate de Moneycorp și Frames, într-un sondaj privind dinamica evoluției de pe piața valutară românească.
Evoluția deficitului comercial și situația macroeconomică generală internă reprezintă principalele argumente luate în calcul de mediul de afaceri.
Potrivit sondajului realizat online, la care au fost invitați să răspundă reprezentanții a peste 1000 de companii medii și mari din domenii diverse precum IT&C, asigurări, importatori de produse metalurgice și echipamente industriale, FMGC și turism, majoritatea respondenților (51,1%) au estimat că, la finalul anului 2020, cursul euro/leu se va afla în intervalul 4,85 – 4,90 lei.
25,5% dintre cei chestionați văd o evoluție a euro ceva mai temperată în raport cu leul, în intervalul 4.80 lei/euro – 4.85 lei/euro, în timp ce 3,8% au situat moneda europeană la o cotație sub nivelul de 4,8 lei. 13,6% au indicat un nivel al euro peste 4,9 lei, la finalul anului, în timp ce 6% dintre respondenți au evitat să se pronunțe.
Întrebați care cred că este factorul care influențează cel mai mult dinamica cursului valutar în România, cei mai mulți dintre respondenți (32,9%) au indicat accentuarea deficitului balanței comerciale, altfel spus nivelul mai ridicat al importurilor față de cel al exporturilor.
Situația macroeconomică generală internă reprezintă, în opinia a 26,6% dintre participanți, un alt motiv care determină evoluția pieței valutare. Pe lista cauzelor s-au mai regăsit tranzacțiile valutare speculative (19,6%) și evoluția de pe scena politică internă (18,4%).
”Aprecierea euro (de aproximativ 0.8%) și a dolarului (de circa 2.8%) față de lu din acest început de an, anticipată de Moneycorp încă de anul trecut, are cauze multiple, atât de ordin intern cât și extern. Creșterea importurilor, mai ales în zona de consum, cu 4,1% în primele 11 luni din 2019 (79,6 miliarde euro) față de perioada similară din anul precedent, se află în prim-plan. În plus, am asistat, în ultima perioadă, la o temperare a avansului exporturilor românești, la 1,7% (64,1 miliarde de euro). Puse cap la cap, aceste evoluții au fost de natură să accentueze deficitul balanței comerciale (15,5 miliarde de euro), în creștere cu 2,1 miliarde de euro față de primele 11 luni din 2018, și să pună presiune pe cererea de euro și dolari. Bineînțeles, deprecierea monedei naționale vine într-un context regional, în care și alte monede s-au depreciat semnificativ față de euro (forintul cu 3% și zlotul polonez cu 2%) urmare a evoluțiilor fluctuante din piețele internaționale”, a explicat Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.
Potrivit experților de la Moneycorp, dincolo de deprecierea balanței comerciale și implicațiile evoluțiilor externe, România se află într-o zonă sensibilă din punct de vedere a percepției investiționale, mai ales că trece printr-o perioadă plină de provocări în domeniul bugetar și politico-administrativ (instabilitate guvernamentală, perioadă preelectorală etc.)
Perspectivele bugetare pentru 2020 ridică multiple semne de întrebare. Accentuarea deficitului bugetar, creșterea datoriei publice, perspectivele privind inflația și discuțiile legate de investițiile publice în acest an sunt de natură să pună în gardă investitorii. Efectele se văd, bineînțeles, și în dinamica monedei naționale, un barometru sensibil al situației macro-economice”, a mai spus acesta.
Semnelor de întrebare privind dinamica economică din 2020 li s-au adăugat, în ultima perioadă, și incertitudinile legate de impactul economic al epidemiei de coronavirus care a afectat deja economia mondială.
”Există deja semnale evidente de încetinire în comerțul internațional, iar bursele au tras primul semnal de alarmă major. Astfel, indicii burselor americane și europene au scăzut cu peste 10% în numai 4 zile de la anunțarea primelor cazuri de coronavirus în Italia, alimentând temerile globale de recesiune, înregistrând practic cea mai mare scădere nominală de la criza financiară din 2008. Iar efectele unei astfel de unde de șoc vor persista pe termen lung, dacă epidemia nu va trece rapid. Este încă prematur să putem estima dimensiunea declinului pe termen lung în economia românească. Însă este cert că, pe termen scurt, în cazul unei carantine extinse, aceasta va genera o scădere masivă a producției, fapt ce poate determina atât întârzieri la livrări, cât și creșteri de preț în majoritatea segmentelor de business“, a declarat Claudiu Ghebaru, Senior Dealer Moneycorp România.
