Investițiile publice în software previzibile în România sunt insuficiente și ar fi de peste opt ori mai mici decât cele din statele occidentale, care nu trebuie să recupereze handicapurile românești.
Cheltuielile guvernamentale pentru sectorul digital în Europa de Vest depășesc 56 de miliarde de dolari anual, pentru software alocându-se 26%, adică mai mult de 14,56 miliarde de dolari.
„Dacă păstrăm proporția, iar România ar aloca aproximativ același procent pentru acest tip de achiziții, suma alocată în PNRR pare insuficientă”.
Doar „pentru țările mai mici, 500 de milioane de dolari cheltuiți pentru software public ar putea reprezenta o investiție semnificativă”, spune o analiză realizată de Ionuț Les, Country Manager pentru România al Forscope România, consultată de CursDeGuvernare.
Iar România, unde – de exemplu, fiecare vizită la medici în sistemul public trebuie să treacă prin calvarul cardurilor de sănătate abia funcționale și, deseori, serviciile publice online doar schimbă etajul ghișeelor – ar fi nevoie fie de o proporție mai mare, sau mai degrabă de sume mai mari.
Bugetul total al Componentei 7 – „Transformare digitală” din PNRR-ul României este de 1,8 miliarde de euro, iar o proporție de 26% alocată software-ului public ar însemna numai 456 de milioane de euro.
Criterii vitale pentru integrarea europeană
Eficacitatea investițiilor publice în capacitățile software vizează atât îmbunătățirea calității serviciilor publice și a infrastructurii acestora, dar și „alinierea lor la obiectivele mai largi ale UE (…) și nevoia armonizării cu sistemele Uniunii”, spune Ionuț Les în analiza citată.
„Capacitățile software aliniate sunt vitale pentru a asigura funcționarea eficientă a UE ca entitate integrată, pentru a sprijini dezvoltarea economică și tehnologică și pentru a oferi servicii mai bune cetățenilor săi”, adaugă analistul citat.
Nici de 3 ori mai mult nu e destul
Un buget total al prevederilor privind „tranziția digitală” din toate cele 14 componente ale PNRR se ridică la 5,9 miliarde de euro. Ar mai fi și alocarea de 811 milioane de euro destinată digitalizării administrației publice în Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021 – 2027, potrivit analizei citate.
Aceeași bornă de 26% de cheltuit pentru soft-urile publice aplicată celor 6,711 miliarde de euro ar urca la 1,74 miliarde de euro, ceea ce este de trei ori mai mult decât ceea ce ar reieși din Componenta 7 a PNRR, respectiv din ce-ar fi relativ mulțumitor pentru o țară mică.
Dar ar fi de peste 8,3 ori mai puțin decât ceea ce cheltuie guvernele statelor occidentale, care nu suferă de marile handicapuri românești. Nevoile digitale ale României nu sunt de peste 8 ori mai mici decât ale unei țări occidentale, mai ales când trebuie să depășească handicapuri care în Vest sunt de neînchipuit.
Pe de altă parte, ca să facă față nevoilor, instituțiile publice pot concepe un plan achiziții care să nu excludă alternativa achiziției de software second hand, o procedură reglementată și în România, potrivit analizei Forscope, care citează cazurile unor administrații publice din UE, care au realizat economii de peste 60%, în condițiile unor performanțe comparabile.
***
