Reformele profunde de care vor avea nevoie ţările nord-africane după încheierea revoltelor vor avea nevoie de finanţare – vecinătatea nu înseamnă doar Europa de Est şi fostele state sovietice. Ţările din sudul Europei ştiu asta, în faţa valului de imigranţi din Tunisia şi în plin proces de recuperare a propriilor cetăţeni din haosul libian. Şi tot de bani şi de gestiunea lor au stabilitatea, susţinerea euro şi creşterea competitivităţii. Iar cei care îi pot da şi se pricep să-i gestioneze au început să piardă alegerile la ei acasă.
Duminică, 20 februarie
La sfârşitul săptămânii trecute, în Germania, opoziţia social-democrată (SPD) a învins partidul creştin-democrat (CDU) al cancelarului Angela Merkel, în alegerile regionale din Hamburg. SPD a obţinut 48,3% din voturi, câştigând astfel 62 de locuri în adunarea regională, care are 121 de aleşi locali în total. CDU a obţinut doar 22% dintre voturile exprimate, aşa că vor pierde încă trei locuri în Camera Superioară a Parlamentului (Bundesrat) al cărei control l-au pierdut încă din luna mai a anului trecut.. Merkel a aruncat vina pentru pierderea alegerilor asupra problemelor locale, dar anul acesta va trebui să facă faţă altor şase scrutinuri regionale cu miză la nivel federal. CDU ar putea pierde majoritatea şi în landul Baden-Wuerttemberg, în martie.
Luni, 21 februarie
Franţa şi alte cinci ţări din sudul UE au cerut Uniunii să nu mai ofere atât de multe fonduri statelor vecine, foste sovietice, ci să-şi îndrepte atenţia mai mult către ţările din zona mediteraneană, în contextual revoltelor din lumea arabă. Într-o scrisoare adresată reprezentantului UE pentru politică externă, Catherine Ashton, miniştrii de externe din Franţa, Spania, Cipru, Grecia, Malta şi Slovenia spun că mişcările populare din Tunisia şi Eghipt cer reforme sociale, economice şi politice profunde, iar UE ar trebui să-şi întărească acţiunile în ţările sudice. Într-o analiză realizată de ţările citate, se arată că 12 miliarde de euro sunt destinate politicii de vecinătate a UE din 2007 până în 2013, acestea însemnând doar 1,80 euro/cap de locuitor pentru Egipt şi 7 euro pentru Tunisia, faţă de 25 euro/cap de locuitor pentru Republica Moldova. Asimetriile şi inegalităţile sunt dificil de justificat şi de susţinut în prezent, spun diplomaţii europeni. Aceste pachete finanicare trebuie revăzute, în lumina evenimentelor recente, conchid aceştia.
Marţi, 22 februarie
Ţările europene au început evacuarea cetăţenilor săi din haosul creat în Libia în ultimele zile. Mii de oameni s-au aflat pe aeroportul din Tripoli aşteptând să ia avionul spre casă. Circa 3.000 de turci au plecat din oraşul Benghazi din estul Libiei, la bordul a două feriboturi, escortate de o fregată turcească. Două avioane cu francezi s-au întors la Paris din Tripoli şi 118 ruşi au plecat din Libia la bordul unui alt avion. Oficialii din mari multe ţări europene, porintre care şi România, au anunţat că trimit avioane militare de traspor t pentru a-şi aduce acasă cetăţenii. Au existat întârzieri în desfăşurarea acestor operaţiuni din cauza neprimirii permisiunii de aterizare, în contextul bătăliei pe care o duce liderul libian Muammar Gaddafi pentru a păstra controlul asupra capitalei ţării. Ruşi, bulgari şi americani au plecat acasă miercuri. Marea Britanie a trimis o navă de război pe coasta libiană pentru o posibilă operaţiunea de evacuare pe mare, iar un avion charter a fost aşteptat să aducă britanicii la Londra.
Miercuri, 23 februarie
Un fost şef la poliţiei sârbe, apropiat al fostului preşedinte Slobodan Miloşevici, a fost condamnat la 27 de ani de închisoare de către Tribunalul Internaţional pentru fosta Iugoslavie, de la Haga. El a fost acuzat de uciderea a peste 700 de etnici albanezi, în Kosovo, în 1999. Valastimir Djordjevici este vinovat pentru cinci capete de acuzare, printre care crime contra umanităţii, inclusiv asasinare şi deportare. Acţiunile sale au contribuit semnificativ la campania terorii contra kosovarilor, au decis judecătorii, în timp ce Djordjevici susţine că e nevinovat şi că nu ar fi avut niciun control asupra forţelor sârbeşti. Fostul şef al poliţiei, acum în vârstă de 62 de ani, a ajutat şi a fost implicat în uciderea a 724 de albanezi din Kosovo, între ianuarie şi iunie 1999, fiind responsabil şi pentru deportarea a circa 200.000 de etnici albanezi. Este a şasea persoană condamnată de Tribunalul ONU de la Haga pentru violenţele din Kosovo.
Violenţe la Atena, după ce poliţia a tras cu gaze lacrimogene asupra manifestanţilor care au aruncat cu bombe cu petrol şi pietre către forţele de ordine, în contextual unei greve generale de 24 de ore. Violenţele au avut loc în timpul unui miting la care au participat în jur de 30.000 de oameni, lângă parlamentul elen. Sindicaliştii protestau faţă de măsurile de austeritate luate de guvern, printre care tăierea salariilor şi a pensiilor şi creşterea taxelor şi impozitelor. Greva a paralizat transportul în comun, multe dintre şcoli şi magazine au fost închise, iar spitalele au funcţionat doar pentru cazurile de urgenţă. Executivul elen este nevoit să ia măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, după ce în mai anul trecut Grecia a primit un împrumut de 110 miliarde de euro din partea UE şi FMI.
Joi, 24 februarie
Preşedintele Consiliului European Herman van Rompuy s-a întâlnit, la Bucureşti, cu preşedintele Traian Băsescu şi cu premierul Emil Boc, cu care a discutat despre Mecanismul de Stabilitate al UE, ce va fi creat pentru statele din zona euro, ca şi despre aderarea României la spaţiul Schengen. La finalul întâlnirii, Rompuy a salutat implementarea de către România a programului comun cu UE şi FMI, care a dus la stabilizarea situaţiei economice. “FMI aşteaptă o creştere de 1,5% din PIB în 2011, apoi una de 4,5% din PIB în 2012”, a spus oficialul european. În opinia sa, România a stabilizat economia, a consolidat finanţele publice şi a conservat o stabilitate a sistemului financiar, în plină criză la nivel global. Rompuy a mai amintit şi legea responsabilităţii fiscale, cea a salariilor unitare şi încercarea de apăstra deficitul public la nivelul convenit prin scrisoarea de intentie.
Traian Băsescu a declarat, însă, la finalul întrevederii cu preşedintele Consiliului European, că este foarte importnată contribuţia fiecărui stat european la mecanismul de stabilitate, după aderarea la zona euro. „Avem o singură problemă asupra căreia l-am atenţionat pe domnul preşedinte: distribuţia contribuţiei, aşa cum ea este acceptată de cea mai mare parte a statelor, ar dezavantaja România. De aceea, am solicitat un mod de calculare a contribuţiei care să nu ne pună în dificultate”, a spus Băsescu. Liderii europeni au decis recent să înfiinţeze un fond de întrajutorare economică pentru ţările din zona euro, un fond în valoare de 550 miliarde euro, mai ales după crizele economice din Grecia şi Irlanda. Miza este menţinerea stabilităţii şi salvarea monedei euro. Actualele propuneri privind contribuţiile statelor membre prevăd ponderi de 50% PIB şi 50% populaţie. Ceea ce ar însemna că România va trebui să contribuie cu 2,5 miliarde de euro. România şi-ar dori să se ia în calcul numai elementul PIB, atunci contribuţia ţării noastre ar ajunge la un milliard de euro. Pentru aceste modificări care să intre în vigoare în 2013, va trebui revizuit Tratatul European de la Lisabona, iar discuţiile în acets sens se poartă deja de pe acum. În ceea ce priveşte spaţiul Schengen, Rompuy s-a declarat impresionat de rezultatele României privind îndeplinirea condiţiilor tehnice. “Problema va fi rediscutată curând în cadrul Cosiliului. Primul ministru ungar Viktor Orban mi-a spus că este hotărât să acorde prioritate aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen”, a spus Rompuy. Preşedintele Consiliului European a realizat un turneu european, statele membre UE din afara zonei euro: Letonia, Estonia,Lituania, Cehia, Bulgaria şi România.
Premierul rus Vladimir Putin şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-au contrat joi, în timpul unei conferinţe d epresă, la Bruxelles, pe tema legii energiei a UE. Putin a început prin a cita Pachetul al Treilea pentru Energie al UE, care cuprinde mai multe legi din domeniul energetic. Acestea obligă companiile energetice să separe producţia de distribuţie. “Aceste prevederi contravin acordului nostru bilateral, când spune că firmele noastre sunt afectate de aceste prevederi dacă vor să funcţioneze în Europa. Vorbim despre confiscarea unor proprietăţi ruseşti”, a spus Putin, referindu-se la un acord din 1994. Barroso a răspuns însă că datorită gazului rusesc funcţionează instituţiile europene şi sunt încălzite locuinţele, dar Europa plăteşte pentru asta şi plăteşte bine. “Suntem clienţi buni, aici în Europa”, a spus Barroso, adăugând că acel pachet energetic este perfect compatibil cu acordurile bilaterale ruso-europene şi cu Organizaţia Mondială a Comerţului. “Vom găsi o soluţie acceptabilă, dar acest pachet legislativ pe care l-am adoptat este obligatoriu pentru ţările membre”, a precizat şeful CE.
Miniştrii de interne ai UE au dat undă verde, joi, acordului de readmisie cu Turcia, prin care speră că va stăvili migraţia către UE din Orientul Mijlociu şi Africa. Călătoriile fără viză, în ciuda cererilor insistente ale autorităţilor de la Ankara, rămân un deziderat pentru viitor. “Circa 80.000 de imigranţi ilegali sosesc în fiecare an în UE, pe la graniţa greco-turcă. Dacă vom adopta rapid acest acord, putem reduce puţin presiunea din acea zonă”, a spus ministrul ungar de interne Sandor Pinter. La finalul lui octombrie 2010, Agenţia Europeană de Frontieră Frontex, cu sediul la Varşovia, a trimis 200 de grăniceri cu maşini şi elicoptere la graniţa dintre Grecia şi Turcia, unde sute de imigranţi ilegali traversează graniţa în fiecare zi. Numărul acelor gardieni va scădea, de săptămâna viitoare, la 80.
Vineri, 25 februarie
Cetăţenii irlandezi au votat, vineri, în alegerile generale anticipate, pentru alegerea parlamentarilor, după demisia guvernului de la Dublin. Este primul scrutin organizat după împrumutul obţinut de Irlanda din partea UE şi FMI, în noiembrie 2010, în valoare de 85 miliarde de euro, cu o dobândă mare şi cu măsuri de austeritate ce urmează a fi implementate de guvernul irlandez. Partidele din coaliţia de guvernământ, Fianna Fail şi Partidul Verzilor, s-au certat, iar în aceste alegeri s-a înregistrat un număr record de candidaţi independenţi. Sunt 566 de candidaţi înregistraţi în 43 de circumscripţii, pentru cele 165 de locuri din parlamentul irlandez. Şomajul este în prezent la 13,4% din populaţie, adică 450.000 de persoane. Scena politică este dominată de două partide, Fianna Fail şi Fine Gael, care s-a născut după ce naşionaliştii irlandezi s-au despărţit în 1921 după tratatul anglo-irlandez. Fianna Fail a fost la început perceput ca fiind mai de centru, iar Fine Gael mai conservator, dar diferenţele as-au estompat în timp. Partidul Muncii a fost partenerul tradiţional al coaliţiei de guvernământ până în 1997, iar Partidul Verzilor a intrat în scenă pe cont propriu în 2007, când s-a alăturat coaliţiei de la putere. Sinn Fein, ocolită din cauza legăturilor sale cu IRA,aocupat aproape la fel de multe locuri în parlament ca şi Verzii.
BBC închide serviciul de transmisiuni radio în trei limbi – sârbă, portugheză şi spaniolă, din cauza reducerilor bugetare. Emisiunile în sârbă şi portugheză se închid după 70 de ani. BBC Iugoslavia a început să emită în 1939, după începutul celui de-al doilea război mondial, apoi s-a despărţit în sârb şi croat. Srviciul în limba croată –a închis în 2005, iar amanagerii BC spun că acum Serbia are suficiente mijloace de informare în masă, ca să se poată lipsi de BBC. BBC Spania a început în 1938, într-un efort de a contracara propaganda nazistă, dar a trecut prin provocări importante în timpul războiului dintre Marea Britanie şi Argentina, în 1982, pentru Insulele Malvine.
Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a făcut o vizită oficială în Ucraina, pentru a-i convinge pe oficialii acestei ţări să participe la proiectul scutului anti-rachetă. Deşi cele două părţi au fost de acord cu crearea unui grup de experţi pe această chestiune, analiştii spun că este vorba doar de o tehnică de întîrziere adoptată de Kiev, dar decizia Ucrainei depinde în totalitate de Rusia. NATO a invitat Rusia şi Ucraina să facă parte din scutul antirachetă în Europa, în noiembrie 2010, la summitul NATO de la Lisabona. După ce s-a întâlnit cu oficialităţile ucrainiene, Rasmussen a spus că Ucraina este interesată de sistemul european de apărare anti-rachetă. Sistemul este la început, nu este complet încă designul său, doar 2-3 luni au trecut de când NATO a decis să dezvolte un astfel de scut”, a explicat secretarul general al Alianţei.
