Băncile și-au micșorat substanțial marja de câștig, prin scăderea dobânzilor la credite, în aprilie, sub presiunile scăderii substanțiale a cererii de credite, dar și ale politicii de lichidități a Băncii Naționale (BNR) – ambele presiuni fiind impuse de criza coronavirus.
Marja netă de dobândă s-a redus până la 5,93 puncte procentuale la creditele – depozitele în lei aflate în sold, cel mai redus nivel din noiembrie 2017.
Principala cauză a fost declinul ratei de dobândă la credite „cu 30 puncte bază (sutimi de procent) lună/lună până la 8,68%, minimul din iunie 2018, pe fondul deciziilor și semnalelor de politică monetară pe plan intern și deteriorării cererii de credite, în contextul incidenței pandemiei și consecințelor acestui șoc”, potrivit unui raport al Băncii Transilvania.
Câștigă încă dublu din dobândă față de acum 10 ani
Evoluția marjei nete din ultimi 10 ani arată însă că aceasta este încă mai mult decât dublă faţă de cât era în 2010 – anul unui alt fel de criză, ce-i drept.
În aprilie 2020 / martie 2020, , faţă de reducerea marjei la creditele -depozitele în sold, a fost și mai puternică, însă, reducerea marjei nete de dobândă la creditele – depozitele noi, până la 5,56 puncte procentuale (cel mai redus nivel din ianuarie 2017).
Și în cazul creditelor noi, determinantă a fost ajustarea ratei de dobândă la credite cu un ritm lunar de 90 puncte de bază, până la 8,21%, minimul din februarie 2018.
Dobânzile la depozite au crescut nesemnificativ, cu câte un punct de bază până la 2,75% la cele în lei aflate în sold și până la 2,65% la cele noi.
În primele 4 luni ale anului 2020 marjele nete de dobândă la creditele-depozitele în lei au scăzut cu 51 puncte bază la cele în sold și cu 61 puncte bază la cele noi.
Pe de altă parte, marjele nete de dobândă au crescut pe segmentul credite – depozite în euro în primele patru luni ale anului curent, cu trei puncte bază la cele în sold și cu 29 puncte bază la cele noi.
Divergența marjelor la euro față de cele la lei este rezultatul creșterii dobânzilor la creditele noi în valută, „pe fondul intensificării primei de risc pe România”, dar și a scăderii dobânzilor la depozite până la minime istorice, potricit raportului citat.
Cererea mai mică și deciziile agresive ale BNR
Incertitudinea a însoțit restricțiile severe stabilite de starea de urgență din România ca și din Europa, economia a fost blocată și soldul creditului în lei acordat populației și firmelor a scăzut cu aproape un miliard de lei în aprilie față de martie 2020 (-0,54%, -0,8% în termeni reali).
Creditul în valută a scăzut cu aproape jumătate de lei în echivalent (-0,51, dar -0,7% exprimat în euro), potrivit datelor BNR.
De altfel, Banca Națională a reacționat prompt la amenințările de gripare a sistemului financiar, cu două reduceri ale ratei dobânzii de politică monetară luate prin surprindere (chiar dacă erau de așteptat în principiu), dintre care cea dintâi a fost de la 2,50 la 2,00% în martie.
Statisticile din aprilie nu surprind efectul celei de a doua reducere de dobândă de referinţă a BNR, până la 1,75%, în mai.
Mai mult, BNR a surprins și cu premiera primelor operațiuni de relaxare cantitativă, cumpărând titluri de stat de pe piața secundară, mai precis de la bănci, astfel oferindu-le acestora lichidități, inclusiv pentru a cumpăra altele noi de la un guvern aflat în mare criză de bani.
(Citiți și: „BNR a cumpărat titluri de stat de 3,1 mld. lei”)
Stocul mediu zilnic al achizițiilor de titluri de stat de pe piața secundară a ajuns la 3,1 miliarde de lei la mijlocul lunii mai. S-au adăugat operațiunile repo, prin care BNR, al căror stoc mediu zilnic a ajuns în perioada 1 aprilie-15 mai 2020 la aproximativ 13 miliarde lei) .
Trebuie precizat că tendința de scădere a marjelor de dobândă s-a făcut simțită încă de anul trecut și a fost amplificată, considerabil – e drept, de criza coronavirus.
(Citiți și: „Băncile scad dobânzile la credite, dar clienții nu pot fructifica oportunitatea”)
În noiembrie 2019, marja netă de dobândă dintre creditele și depozitele noi în lei a scăzut până la cel mai mic nivel din decembrie 2017 încoace, 6,27 puncte procentuale.
Atunci, însă, băncile erau interesate să crescă volumul creditării pentru că exista un exces de lichiditate pe piață și pentru că se simțeau expuse la concurenţa din afara sistemului bancar, sprijinită de instrumentele digitale.
Şi, încă de atunci, băncile erau preocupate, pentru că ajunseseră la punctul critic, în care raportul dintre credite și depozite era deja la minime istorice: 75,3% în noiembrie, sau „ minimul din ultimele decenii”, potrivit unui alt raport al Băncii Transilvania.
Atunci, erau bancabile cel mult 30.000 de companii din sutele de mii existente. A fost nevoie de criză pentru ca statul să le ajute pe aceseta și pe altele cu programe substanțiale de garantare.
