Federal Resereve (FED, banca centrală a SUA) a menţinut miercuri dobânda de politică monetară la un interval cuprins între 0,75% şi 1%, pe fondul încetinirii relative a creşterii economice în primul trimestrul din acest an.
„Comitetul (de politică monetară al FED, n.r.) consideră că încetinirea creşterii din primul trimestru este, probabil, temporară”, spun strategii băncii centrale într-o declaraţie citată de Reuters.
FED remarcă soliditatea pieţei forţei de muncă şi a consumului, a investiţiilor în afaceri şi a tendinţei inflaţiei care „se apropie de ţintă”.
Banca centrală americană semnalează, astfel că ar putea înăspri politica monetară în iunie, după ce abia a ridicat rata dobânzii de referinţă cu un sfert de procent în martie.
FED „a semnalat continuarea ciclului post-criză pe viitor (fără abateri de la scenariul implementării a încă două majorări până la final de an, următoare fiind posibilă la ședința din iunie), pe fondul perspectivelor de creștere economică cu un ritm moderat și de stabilizare a inflației în apropiere de ținta de 2%”, remarcă economistul senior Andrei Rădulescu, în nota cotidiană a Băncii Transilvania.
Economia americană a înregistrat în primele trei luni ale acestui an cel mai slab ritm de creştere trimestrial din ultimii trei ani, în condiţiile în care americanii şi-au redus achiziţiile de bunuri de folosinţă îndelungată, arată o estimare preliminară publicată recent de Departamentul american al Comerţului.
Produsul Intern Brut al SUA a înregistrat o creştere anualizată de 0,7%, în perioada ianuarie-martie 2017, potrivit datelor ajustate în funcţie de variaţiile sezoniere, după un avans de 2,1% în ultimul trimestru al anului trecut.
Analiştii se aşteptau ca economia americană să încetinească, dar nu atât de mult, mizând, în medie, pe un avans de 1,1%.
Cheltuielile consumatorilor – responsabile pentru două treimi din activitatea economică a SUA, au crescut cu 0,3%, după un avans de 3,5% în perioada octombrie-decembrie 2016. Este vorba despre cea mai mică creştere a cheltuielilor de consum înregistrată după ultimul trimestru din 2009, când SUA tocmai ieşea din recesiune.
De asemeni, americanii au achiziţionat mai puţine automobile şi cheltuielile de consum nu au avut decât un aport de 0,23 puncte procentuale la creşterea economică din primul trimestru.
Informațiile macroeconomice (inclusiv semnalele FED), sezonul de raportări financiare trimestriale și evoluțiile din piețele internaționale de materii prime au avut ca impact:
- creşterea pe ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani până la 2.32%,
- consolidarea palierului e evoluţie curentă a indicelui Dow Jones al Bursei din New York în aproierea pragului de 21.000 de puncte şi
- stagnarea dolarului în raport cu moneda unică europeană (după referința BCE), 1,0885 USD /EURO, joi dimineață.
BNR
Banca Naţională a României (BNR) a menținut rata de dobândă de referință la nivelul minim istoric de 1.75%, în ședința de politică monetară din 5 aprilie, a treia din acest an. De asemenea, nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și valută ale instituțiilor de credit, au rămas neschimbate la 8%, respectiv 10%.
„Pe de altă parte, BNR a semnalat reluarea procesului de convergență a nivelului ratei rezervelor minime obligatorii la valută către media europeană și a atras atenția la riscurile privind stabilitatea macro-financiară pe termen mediu, determinate de politica fiscal-bugetară și de politica de venituri”, consideră Andrei Rădulescu.
Piața se așteaptă ca BNR să înăsprească politica monetare din a doua parte a anului, pe măsură ce inflaţia se se apropie de 2%, care este ţinta finalului de an, mai întâi prin îngustarea coridorului de dobândă și abia apoi prin majorarea ratei de dobândă de politică monetară.
Banca Națională operează, ca de obicei, între mai multe restricții. Evită să ia decizii atunci când FED și BCE rămân în regim de status quo, încercând să păstreze un diferențial de dobândă care să nu gonească fluxurile monetare străine. Și folosește cât poate mai mult pârghia intervenției pe piața valutară, și în funcție de inflație.
