Avocatul Poporului: Liberalizarea programelor naționale de sănătate trebuie dezbătută în Parlament

Avocatul Poporului le cere guvernanților să trimită Parlamentului propunerea de liberalizare a programelor naționale de sănătate, pentru a fi dezbătute prin procedură legislativă obișnuită. Ținând cont de impactul economic și social, posibila implicare a spitalelor private în derularea acestor programe trebuie adoptată în legislativ, nu prin ordonanță, precizează Avocatul Poporului.

Ordonanța inițiată de Ministerul Sănătății, aflată în dezbatere publică, introduce prosibilitatea ca spitalele și clinicile private să acceseze și ele fondurile alocate programelor naționale, conform principiului „banii urmează pacientul”.

În momentul de față, furnizorii privați pot solicita bani din aceste programe doar dacă este depășită capacitatea spitalelor publice de a le implementa.

Propunerea a generat mai multe controverse, cei care o resping argumentând că există riscul ca mare parte a acestor sume să ajungă la furnizorii privați și pacienții vor fi obligați astfel să apeleze la tratamentele din spitalele private, unde vor exista costuri suplimentare (ministrul Sănătății s-a referit la cele de cazare, de exemplu).

Argumentele Avocatului Poporului:

• Proiectul de act normativ conține o notă de fundamentare sumară și nu prezintă nici un studiu de impact care să evalueze efectele economico-financiare și sociale ale acesteia.
• Pe de altă parte, prin modificările aduse, se intenționează includerea tuturor furnizorilor privați în cadrul programelor naționale de sănătate, fără a ține cont de capacitatea și serviciile oferite de sistemul public de sănătate, respectiv de condițiile oferite de către furnizorii privați.
• Avocatul Poporului apreciază că, prin procedurile diferite de achiziționare și management din cele două domenii, se va crea un decalaj substanțial în atragerea fondurilor destinate programelor naționale de sănătate între sistemul public și furnizorii privați, cu riscul deprecierii sistemului public, fapt ce poate duce la imposibilitatea statului de a-și îndeplini obligația constituțională de asigurare a igienei și a sănătății publice.
• În ceea ce privește finanțarea programelor naționale de sănătate, Avocatul Poporului consideră că legiuitorul ar fi trebuit să reglementeze de o manieră unitară procedurile aferente programelor, pentru a nu se crea un mediu neconcurențial.
• Se poate reține și un posibil conflict de interese, deoarece odată cu intrarea în vigoare a modificărilor propuse, medicii coordonatori ai programelor de sănătate din unitățile sanitare, adică specialiștii care fundamentează întreg procesul de contractare și achiziții, nu au nici o interdicție în a activa atât în unitățile publice, cât și în cele private, care derulează programe naționale de sănătate.
• Fără a pune la îndoială necesitatea implementării unui sistem de asigurare de sănătate în care este valorificat principiul ”banul urmărește pacientul”, Avocatul Poporului consideră că propunerea de ordonanță sus-menționată introduce o serie de modificări, fără a asigura echilibrul în sistemul sanitar și fără a implementa o serie de garanții prin care să se evite inechitățile dintre sistemul public și cel privat.
• Astfel, având în vedere subfinanțarea sistemului public de sănătate, Avocatul Poporului opinează că există riscul ca măsurile propuse prin proiectul de ordonanță să accentueze criza deja existentă în sistemul de stat, iar o altă consecință ar putea fi împovărarea excesivă a pacienților care, fiind nevoiți să apeleze la serviciile medicale private, ar suporta costuri suplimentare determinate de împrejurarea că statul nu decontează diverse taxe (ex. servicii hoteliere).
• În contextul includerii totale a furnizorilor privați în sfera programelor naționale de sănătate, ar fi oportună implementarea unui sistem de informare a pacienților cu privire la unitățile medicale care oferă serviciile necesare, costurile, timpii de așteptare și condiționalitățile aferente acestor servicii, în acest fel putându-se asigura decizia informată a pacienților cu privire la opțiunea dintre ofertele existente.

Acuzații de conflict de interese – premierul declară că nu-l va schimba pe ministrul Costache 

Ministrul Victor Costache, chirurg cardiovascular la clinica Polisano din Sibiu, operează în weekenduri, în baza unui contract de muncă pe perioadă nedeterminată, a relatat joi Libertatea.

„Nu văd niciun fel de conflict între poziția de ministru și faptul că operează sâmbăta și duminica”, a afirmat joi prim-ministrul, întrebat ulterior de jurnaliști.

Premierul a răspuns astfel la o întrebare referitoare la un conflict de interese ce ar putea apărea în situația în care ministrul Costache reglementează, chiar și indirect, în favoarea spitalului Polisano la care, de asemenea este angajat.

De Ordonanța pentru liberalizarea programelor naționale, de exemplu, va beneficia și Spitalul Polisano Sibiu.

„Domnul ministru al Sănătății operează sâmbăta și duminica. În loc să se ducă în vacanțe, să se ducă la munte, operează, pentru că este un doctor renumit, este un medic care e căutat de pacienți.

Pacienții care sunt operați de el își exprimă în mod expres solicitarea de a fi operați de dl. doctor Victor Costache.

Evident că pentru a putea opera era necesar un contract, contract care e la o sumă minimă… Nu putea să opereze dacă nu era angajat„, a explicat Ludovic Orban.

Primul ministru a mai precizat că ministrul Sănătății, Victor Costache, a consultat Agenția Națională de Integritate înainte de a semna contractul cu spitalul din Sibiu: „Dacă ar fi existat un conflict de interese, cel mai probabil ar fi fost declarat până azi. (…) Nu văd niciun fel de conflict între poziția de ministru și faptul că el operează în continuare ca medic.”

Libertatea a relatat însă despre un Ordin de ministru apărut în Monitorul Oficial, pe 10 ianuarie, prin care se schimba o condiție de participare la programul ”Acțiunile Prioritare pentru tratamentul pacienților cu infarct miocardic acut”.

Până pe 10 ianuarie, condiția de eligibilitate era ca orice spital participant la acest program să dețină două angiografe. De pe 10 ianuarie, este suficient un angiograf, așa cum se întâmplă la Polisano Sibiu, unde operează ministrul Victor Costache, chirurg cardiovascular.

Incompatibilitate

Codul Muncii nu limitează numărul contractelor de muncă ale unei persoane, așa încât Victor Costache poate fi, angajat la un spital și angajat cu normă întreagă la Guvern. Nici nu apare concret prevăzută o astfel de incompatibilitate, între munca de ministru și un alt job.

Un aspect legal important apare însă, întrucât Codul Muncii stabilește că durata normală de lucru pentru un salariat este de opt ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână, cu o limită legală maximă de 48 de ore pe săptămână (în care se includ și eventualele ore suplimentare), pe o perioadă limitată de timp.

Inspecția Muncii ar putea să se sesizeze pentru această eventuală încălcare a legislației.