Utilizarea agresivă a politicii de susținere a propriilor industrii de către cele mai puternice economii ale lumii riscă să devină o greșeală costisitoare care ar putea declanșa un război al subvențiilor, atenționează Fondul Monetar Internațional, scrie The Guardian.
Într-un avertisment adresat guvernelor din întreaga lume, FMI afirmă că încercările de a crește inovația au funcționat doar în anumite condiții speciale și nu sunt un „leac magic” pentru a obține o creștere lentă.
Era Dabla-Norris, directorul adjunct al departamentului de fiscalitate al FMI, a declarat: „Istoria arată că aplicarea corectă a politicii industriale poate fi o problemă grea și există multe exemple despre greșelile făcute, costurile fiscale mari și efectele negative asupra altor țări.”
Atenționarea vine în momentul în care guvernele occidentale adoptă o abordare din ce în ce mai intervenționistă pentru a stimula creșterea economică, renunțând treptat la susținerea sectorului privat, nivelurile scăzute de impozitare și reglementări reduse politică construită în ultimele patru decenii.
Ca un semn al intensificării tensiunilor legate de politica industrială, Beijingul a acuzat UE de protecționism după ce Bruxelles-ul a lansat o investigație privind subvențiile acordate companiilor chineze constructoare de turbine eoliene.
„China este foarte îngrijorată de măsurile discriminatorii luate de Uniunea Europeană împotriva companiilor și chiar a industriilor chineze”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al țării, Mao Ning.
Comisarul UE pentru concurență, Margrethe Vestager, a anunțat marți lansarea unei investigații pentru a stabili dacă companiile chineze implicate în construcția de parcuri eoliene în Europa ar fi beneficiat de sprijinul statului.
Deși a avut grijă să evite nonalizarea vreunei țări, FMI a dedicat un capitol din monitorul său fiscal semestrial pentru a-și exprima scepticismul cu privire la beneficiile pe care le-ar aduce strategiile industriale și a îndemnat țările bogate să se concentreze asupra sprijinului acordat sectorului de cercetare fundamentală care este subfinanțată.
Acesta a exemplificat prin inițiativele recente – cum ar fi Legea Chips și Actul de Reducere a Inflației din SUA, Planul Industrial Green Deal în UE, Noua Direcție pentru Economie și Politică Industrială în Japonia și Legea K-Chips în Coreea – precum și Politicile de lungă durată din marile economii de piață emergente, cum ar fi China, care au pus un accent puternic pe inovație în sectoare specifice.
Majoritatea pachetelor implică intervenția statului care oferă stimulente fiscale și subvenții pentru investiții în tehnologii verzi și avansate, inclusiv inteligență artificială și semiconductori.
Dabla-Norris a spus că renașterea politicii industriale a fost motivată de preocupările legate de securitatea economică și energetică și de speranța că se va ajunge la creșterea productivității, care a fost în scădere în multe părți ale lumii după criza financiară globală din 2008.
Folosirea politicii industriale pentru a promova inovarea a dat rezultate doar dacă beneficiile puteau fi bine identificate și evaluate, iar subvențiile au fost oferite sectoarelor care au produs mai multe cunoștințe utile altor sectoare, a spus Dabla-Norris. Câștigurile ar putea fi deosebit de mari în cazul inovației care a accelerat dezvoltarea tehnologiilor verzi pentru a reduce emisiile de carbon.
Creşterea cheltuielilor publice pentru cercetarea fundamentală cu aproximativ 0,5 puncte procentuale din produsul intern brut anual ar putea creşte PIB-ul cu până la 2% şi ar putea reduce raportul datoriei unei ţări în PIB pentru o economie medie avansată, în următorii opt ani, se arată în capitol.
Dabla-Norris a spus că guvernele s-au îndepărtat de la finanţarea cercetării şi dezvoltării publice în ultimele decenii, în timp ce aproape au triplat subvenţiile pentru cercetarea privată, deşi activitatea mai mare din sectorul privat nu a dus la creşteri de productivitate.
Dacă dorim să existe mai multă cercetare aplicată, trebuie să ne asigurăm că stimulentele fiscale sunt… mai accesibile unor ramuri mari de firme şi nu limitate doar la firmele mari, consacrate, care folosesc aceste tipuri de stimulente fiscale pentru a-şi consolida puterea de piaţă şi care ar putea împiedica inovaţia făcută de alte firme”, a spus ea într-un interviu publicat de FMI.
În ianuarie, FMI a avertizat că creşterea globală a economiei şi comerţului global au rămas cu mult sub media istorică, împovărată de mii de noi restricţii comerciale.
***
