fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Am devenit piață emergentă: cum procedăm?

Promovarea la statutul de piață de capital emergentă a Bursei de Valori București (BVB) a României este comparată ca importanță cu însăși reînființarea bursei acum… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Pilonul II, în revenire semnificativă: Pragul de 8 milioane de participanți la sistemul de pensii private a fost depășit

Activul net al fondurilor private din pilonul II a revenit pe o creștere semnificativă după ce fusese afectat de declanșarea epidemiei mondiale. De la circa… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Băncile au raportat 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți în 2020 / Infrastructura IT – o vulnerabilitate în contextul avansului bankingului online

În ultimele șase luni, băncile din România au raportat un număr de 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți și a instrumentelor de… Mai mult

21.09.2020

Interviu

Interviu James Kirchick: ”Ne îndreptăm spre o Americă de tip Weimar”

(Textul de mai jos reprezintă fragmente din interviul apărut în CRONICILE Curs de Guvernare  – publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro –… Mai mult

21.09.2020

Avertisment al Comisiei Europene privind PPP pentru autostrăzi, inclusiv pentru A8

de Razvan Diaconu , 7.11.2018

Comisia Europeană explică într-un răspuns trimis Digi24 care sunt riscurile ce pot apărea în cazul unui Parteneriat Public Privat pentru realizarea unei autostrăzi.

Guvernul nu a informat niciodată Comisia despre intenția sa de a realiza autostrada A8, Târgu Mureș – Iași prin Parteneriat Public Privat (PPP) și nu prin fonduri europene.

Oficialii români nu au avut niciodată discuții oficiale sau neoficiale cu cei ai Comisiei Europene privind preferința guvernului de a realiza autostrada Moldova în PPP, se arată într-un răspuns al Comisie Europene pentru Digi24.ro.

„Înțelegem că inițiativa de a realiza un PPP în domeniul autostrăzilor aparține Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză”, spun oficialii CE.

Aceștia lansează un avertisment la adresa României în privința recurgerii la PPP: „Deși Comisia Europeană încurajează căutarea resurselor alternative pentru dezvoltarea rețelei rutiere a României, recomandăm precauție înainte de a avansa cu lansarea contractelor de tip PPP. Dorim să facem referire la Raportul Curții europene de audit privind PPP din Europa și la provocările ce vin cu aceste PPP”.

Parteneriatele Public – Privat din Uniunea Europeană sunt afectate de deficiențe generalizate și prezintă beneficii limitate, spune raportul menționat de oficialii europeni, care analizează 12 contracte PPP din Spania, Grecia, Franța, Irlanda dintre care șase erau de autostrăzi

Pe scurt, concluziile privind trei autostrăzi din Grecia, doua din Spania și una din Irlanda. Curtea de Conturi a găsit că au apărut „cheltuieli ineficiente și ineficace în cuantum de 1,5 miliarde de euro”. În plus, raportul costuri-beneficii și transparența erau puternic subminate în special din cauza lipsei unei politici și a unei strategii clare, din cauza unor analize inadecvate, din cauza posibilității de a înregistra parteneriatele public-privat ca elemente extrabilanțiere și din cauza unor mecanisme neechilibrate de partajare a riscurilor.

În condițiile în care costul total al proiectelor aferente se ridica la 9,6 miliarde de euro (contribuția UE fiind la 2,2 miliarde de euro) au fost necesari bani suplimentari pentru încheierea proiectelor. Afaceri din care companiile „partenere” cu statul și bancherii nu ies in pierdere, ci doar plătitorii de taxe și tarife de autostradă.

„A fost necesară mobilizarea de fonduri publice suplimentare în sumă de aproape 1,5 miliarde de euro pentru a se finaliza cele cinci autostrăzi auditate din Grecia și Spania. Circa 30 % din aceste fonduri (mai exact, 422 de milioane de euro) au fost furnizate de UE”, spunea Oskar Herics, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport.

Un PPP cere o pregătire atentă pentru a evita pretenții ulterioare sau renegocieri scumpe care ar putea avea consecințe posibile asupra fondurilor publice, spune CE.

Pașii de pregătire includ realizarea unui studiu de fezabilitate, analiza cost-beneficii, analiza de trafic, impact de mediu, sustenabilitate financiară, întreținerea ulterioară.

„România nu are multă experiență cu PPP, cu atât mai mult cu cât un PPP durează între 20 și 30 de ani. Asistență din partea instituțiilor financiare ca Banca Europeană de Investiții sau Banca Mondială sunt recomandabile”, spune CE. Atât pentru autostrada A8 cât și pentru Ploiești – Brașov, cele două proiecte care Guvernul le vrea făcute în PPP nu există studii de fezabilitate recente și solide.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.11.2018

Lăsați un comentariu


Europa

UE amenință cu blocarea accesului Londrei pe piețele sale financiare

Iulian Soare

Comisarul desemnat pentru Servicii Financiare, Mairead McGuinness (foto), a avertizat că Uniunea Europeană este pregătită pentru orice tip de Brexit, inclusiv la blocarea accesului sectorului… Mai mult

Digital

Digital Services Act – Restricții pe care Comisia le-ar putea impune marilor platforme online

Iulian Soare

Platformelor digitale mari li s-ar putea interzice utilizarea datelor pe care le colectează online, cu excepția situației în care vor pune la dispoziție aceste date… Mai mult

Stiri

Deschiderea anului universitar în pandemie / Ceremonie cu rectori, distanțare socială și promisiuni pentru Cultură

Vladimir Ionescu

“Studenții și profesorii au în față cel mai dificil an universitar din 1989 încoace”, a declarat președintele României, Klaus Iohannis, la deschiderea oficială a anului… Mai mult

Stiri

BERD a înrăutățit prognoza privind evoluția economiei României în 2020 și în 2021

Vladimir Ionescu

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a înrăutăţit estimările privind evoluţia economică a României în 2020 şi în 2021, ca rezultat al crizei provocate… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: Termenul de plată pentru obligațiile fiscale nu va fi prelungit după 25 octombrie

Raluca Florescu

Guvernul nu va prelungi termenul de plată pentru obligațiile fiscale după data de 25 octombrie, a declarat joi, Forin Cîțu, ministrul Finanțelor, într-o conferință de… Mai mult

Europa

Kristalina Georgieva, FMI: Criza COVID-19 oferă oportunitatea ”reparării” capitalismului

Vladimir Ionescu

Nouă șefă a Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva (foto), a crescut în comunism, experiență care a determinat-o să aprecieze piețele libere și competiția. Acum,… Mai mult

Europa

Papa Francisc a refuzat să îl primească pe secretarul de stat american Mike Pompeo

Iulian Soare

Papa Francisc a refuzat să îl primească pe secretarul de stat american Mike Pompeo din cauză că liderul spiritual al Bisericii Catolice nu dorește ca… Mai mult