După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5% atât în serie brută cât şi în serie ajustată sezonier pe primul trimestru al anului în curs față de aceeași perioadă a anului precedent, deşi valoarea absolută brută a fost reevaluată în jos de la 202,85 miliarde lei la 200,38 miliarde lei, adică un minus de circa 2,5 miliarde lei.
Singura explicaţie este că şi deflatorul utilizat la ajustarea rezultatelor nominale a fost diminuat pe măsură, aşa încât păstrarea rezultatului iniţial să fie acoperită logic. Implicit, rezultă că preţurile din economia românească au avansat mai puţin decât s-a crezut iniţial (de la +7,8%, la doar +6,5%). În termeni ajustaţi după sezonalitate, PIB pe T1 a fost de 251,24 miliarde lei.
Iată cum arată la zi datele de creştere pentru economia românească aduse la zi în varianta provizorie 2 după primul sfert al lui 2019, cu observaţia că au avut loc destul de multe reaşezări între trimestrele prezentate faţă de valorile publicate anterior:
Problemă majoră în structura creşterii, industria a încetinit vizibil
Pe partea de formare a PIB, se conturează o problemă majoră de structură a creşterii, cu industria în încetinire vizibilă în volumul realizat, de la +4,4% în T1 2018 la doar +0,9% în T1 2019 şi cu o contribuţie de cinci ori mai mică la avansul PIB ( 1 punct procentual în primul trimestru de anul trecut şi doar 0,2 pp pe primul trimestru din anul curent).
Prin contrast, comerţul a urcat de la +3,9% la +6,9% iar influenţa sa pe creşterea PIB s-a expandat de la 0,8 pp până la 1,4 pp, adică a preluat vizibil rolul de sector preponderant în rezultatul economic. Dar asta cu preţul majorării puternice a deficitelor externe, cu exportul net pe influenţă negativă în creştere pronunţată ( de la -1,8 pp la -2,5 pp), la un rezultat negativ din schimburile externe mai mult decât dublat în termeni nominali, de la -3,46 miliarde lei la -7,82 miliarde lei.
De reţinut realizările din activități profesionale, servicii support etc. şi din sectorul IT ( fiecare a adus un plus de 0,6 pp pe creşterea economică) şi revenirea din sectorul construcţiilor ( +6,6% în volum şi +0,2pp ca influenţă pe creşterea PIB). Din păcate, trebuie semnalat şi singurul domeniu care nu a contribuit după calcul statistic la avansul economiei, cel de intermedieri financiare şi asigurări.
Variaţia stocurilor a acoperit minusul de la exportul net
În ce privește utilizarea PIB, se observă cum majorarea consumului final al gospodăriilor populației a constituit principalul motor de creştere economică, cu patru procente şi jumătate din cele cinci procente consemnate per total ( tot 90% din total, cam la fel ca şi în primul trimestru de anul trecut). O evoluţie pozitivă a avut-o formarea brută de capital fix, în creştere semnificativă ( +16%) la un preţ în scădere rezonabil (-2%), de unde o influenţă pozitivă de 0,6 pp.
Destul de bizar, variaţia stocurilor a ajuns să acopere aproape jumătate din creşterea economică ( 2,4 pp din cele 5 pp consemnate pe T1 2019 de la un cuantum de 1,7 pp în T1 2018). Doar astfel, a putut fi acoperit statistic minusul de 2,5 pp din exportul net, care, altiminteri, ar fi înjumătăţit creşterea economică de la începutul acestui an.
