vineri

28 ianuarie, 2022

Avansul PIB din 2018, recalculat de la 4,1% la 4,4%: Baza majorată va afecta rezultatul pentru 2019

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 decembrie, 2019

Rezultatul economiei pe anul 2018 a fost ajustat în plus cu peste opt miliarde de lei în termeni nominali, de la 944,22 miliarde lei în varianta provizorie până la 952,39 miliarde lei în varianta semidefinitivă. Totodată, deflatorul utilizat pentru comparabilitate cu perioada de bază a fost recalculat în plus cu patru zecimi de procent (mai clar, prețurile din economie s-au majorat cu 6,3% și nu cu 5,9%).

Astfel, INS  a majorat PIB-ul consemnat oficial cu 0,9% iar rezultatul de creştere economică de la 4,1% în varianta provizorie la 4,4% în cea semidefinitivă. Ceea ce modifică în sus rezultatul economic pe 2018 dar va avea un efect invers pentru PIB-ul care urmează a fi calculat pentru anul 2019, prin majorarea bazei de raportare.

Metodologia de calcul a PIB prevede că, după evaluările semnal, provizorie 1 și provizorie 2, apare după un an varianta semidefinitivă ( cea prezentată acum) și de-abia după doi ani varianta definitivă. Deflatorul PIB este coeficientul cu care se micșorează PIB nominal pentru a putea face o comparație corectă, la acelaşi nivel al preţurilor, între doi ani succesivi (2018 față de 2017 în cazul de față).


Evoluția PIB în perioada 2008 – 2018

INS a publicat și datele la zi referitoare la creșterea economiei românești din 2005 încoace după ce au fost refăcute o serie de calcule inițiale. Iată cum se prezintă evoluția pe ultimii zece ani conform statisticii oficiale, cu observația că revenirea la nivelul din 2008 s-a făcut în 2014 iar anul trecut am urcat la 123,2% față de acel nivel de referință (creșterea PIB/locuitor a fost ceva mai mare, prin scăderea populației).

Cererea internă din partea populației a dat întreaga creștere economică

În ce priveşte modificarea contribuțiilor la formarea și creșterea PIB 2018 între varianta provizorie și varianta semidefinitivă, se remarcă o ameliorare a poziționării în teritoriul negativ a sectorului de construcţii ca influență asupra creșterii PIB și avansul valorii adăugate brute cu patru zecimi de punct procentual.


Rezultatul din sectorul comercial și efectul dat de majorările salariale din administrația publică au fost reașezate ușor în sus, în timp ce segmentul de intermedieri financiare și asigurări a părăsit poziția de influență zero pe creșterea economică. Dincolo de păstrarea poziției determinante pentru avansul PIB pe 2018, industria s-a remarcat prin recalcularea sensibilă în jos ( de la 23,6% la 22,8%) a contribuției la formarea PIB.

În ce privește contribuția categoriilor de utilizări la formarea și creșterea PIB în 2018, se poate observa că, spre deosebire de varianta provizorie, la recalculare s-a constatat că întreaga creștere a PIB s-a datorat cererii interne din partea populației, inflamată prin politica de creștere a veniturilor ( 4,5 puncte procentuale la o creștere de 4,4%, de la doar 2,6 pp cum s-a crezut inițial).

În contrapartidă, consumul administrației s-a dovedit a fi mai scăzut ca pondere în formarea PIB iar efectul statistic s-a diminuat de la 1,0 la 0,4 puncte procentuale. Influențele negative ale evoluțiilor pe segmentul formării brute de capital fix și din comerțul exterior (exportul net) au fost ceva mai limitate decât a rezultat din primele calcule, ceea ce a ajutat la recalcularea în sus a rezultatului PIB.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Una peste alta, structura actualizată de formare a PIB pe 2018, corelată cu datele deja disponibile pentru 2019, sugerează necesitatea de a trece din 2020 încolo la o echilibrare a motoarelor de creștere economică, dinspre axarea exclusivă pe cererea internă către majorarea importanței exporturilor, cu reducerea influenței negative pe creșterea PIB rezultată din deficitele externe.

Fapt relevant, dacă am fi reușit un rezultat cât de cât mai echilibrat din schimburile externe, am fi atins și obiectivul stabilit inițial pentru creșterea economică (5,5% în prognoza de toamnă 2017 a CNSP, dacă vă mai amintiți). În baza căruia s-au și luat, de altfel, o serie întreagă de angajamente sociale care trebuie onorate acum și pe viitor, dintr-un rezultat economic supraevaluat inițial.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr