Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Chestiunea

Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Documentul… Mai mult

03.12.2019

Interviu

Cum conduci și dezvolți un oraș ca Oradea: Interviu Ilie Bolojan. ”Asumă-ți măsurile de dezvoltare, nu pe cele populare”

Doar 2-3 idei din amplul interviu cu Ilie Bolojan, primarul minicipiului Oradea – un oraș în care, dacă ajungi, ai impresia că ești, deja în… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

de Marin Pana 15.8.2017

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare din ultimele nouă luni. Prin cumularea cu efectul de bază defavorabil (preţurile scăzuseră în iulie 2016 cu 0,24%), indicele de inflaţie a urcat semnificativ, atingând valoarea de 1,42%.

De remarcat că, în absenţa modificării preţurilor reglementate, aflate în administrarea statului, inflaţia consemnată pe luna trecută ar fi fost la fel ca în alte luni de vară din anii trecuţi, adică negativă (-0,10%). Creşterea anormală a indicelui preţurilor a fost cauzată exclusiv de majorarea cu aproape cinci procente a preţului la energia electrică, care apare cu o pondere însemnată (6,07%) în coşul de consum al românilor.

Fapt semnificativ, indicatorul CORE 2, adică partea din inflaţie aflată sub acţiunea politicii monetare, a scăzut la cea mai mică valoare din ultimele 5 luni, respectiv 0,10%, ceea ce indică o tentativă de compensare a efectelor politicii fiscal-bugetare ( aflată la Guvern) prin cea monetară ( aflată în parohia BNR).

De fapt, în luna iulie, produsele alimentare s-au ieftinit cu 0,39%, sub efectul diminuării preţurilor cu 3,88% la legume şi conserve de legume ( din nou cartofii au jucat un rol important, cu o scădere de 9,28%) şi de 2,16% la fructe şi conserve din fructe. Deşi, fapt notabil din perspectiva confruntării între produsele din import şi cele autohtone, reducerea a fost mai mare la citrice şi fructe meridionale (-2,68%) decât la fructele proaspete (-1,61%).

(Citiți și: ”Fiscalitatea reactivă și haotică se întoarce: Cresc la loc accizele la carburanți, băncile își deduc 30% din creanțele cesionate, terenurile agricole nelucrate se suprataxează”)

De notat şi creşterile discrete dar semnificative ale preţurilor la carnea de porc (+0,46%), preparate din carne (+0,38%), unt (+1,22%), brânză de vacă (+0,17%) sau zahăr (+0,26%). Asta deoarece scăderea destul de mare de la legume şi fructe este sezonieră pe când majorarea (relativ mică) de la categoriile de alimente de bază amintite mai sus este, practice, ireversibilă.

Mărfurile nealimentare ar fi rămas în apropierea cotei zero dacă am fi făcut abstracţie de curentul electric şi de ţigări, o altă categorie aflată sub directa influenţă a statului pe calea nivelului accizelor. Acestea din urmă au avut o creştere a preţului de 0,58% pe luna iulie 2017, tot la o pondere de peste şase procente în coşul de consum ca şi energia electrică.

Mai mult, au existat şi produse manufacturate ale căror preţuri au scăzut uşor, precum medicamentele (-0,02%), încălţămintea din piele (-0,05%), detergenţii (-0,07%) sau autoturismele şi piesele de schimb pentru acestea (-0,11%).

În schimb, tarifele serviciilor s-au majorat în luna iulie cu 0,14%, principalele influenţe în acest sens venind, în sensul creşterii, de la eterna scumpire discretă a serviciilor de apă, canal şi salubritate ( +0,65%) iar în sensul scăderii de la serviciile de telefonie (-0,17%), care au beneficiat de scăderea cursului de schimb euro/leu, în care sunt facturate.

Una peste alta, dacă privim evoluţia indicilor de creştere a preţurilor pe ultimele 12 luni, se poate observa o creştere destul de pronunţată a inflaţiei anuale, până la un nivel nemaiatins în ultimii doi ani. Asta deşi partea aflată sub efectul politicii monetare a fost păstrată la niveluri mult mai constant decât cele induse de măsurile discutabile implementate la nivel guvernamental. Variaţia CORE 2 a fost de doar 0,32%, pe când cea a inflaţiei anuale a atins deja 2,09%, adică a fost de şase ori mai mare.

Deocamdată, rata medie pe ultimele 12 luni de-abia a urcat la 0,1% după metodologia naţională şi 0,3% după cea armonizată la nivelul UE. Dar valorile reduse ale IPC din anul precedent vor fi înlocuite de unele mai ridicate în lunile următoare, sub efectul creşterii semnificative ( şi hazardate) a veniturilor populaţiei, fără correspondent în productivitatea muncii.

Până la sfârşitul anului, se aşteaptă o creştere progresivă a indicelui de inflaţie undeva imediat sub cota dezirabilă teoretic de 2%. Dar asta numai dacă guvernul va interveni eficient pentru a stopa variaţii de amploare a preţurilor, precum cea a curentului electric. Din păcate, apelurile la prudenţă în politica de creştere a veniturilor (fie ele salarii bugetare, fie pensii) nu au fost ascultate iar foamea de bani a bugetului reclamă o creştere a veniturilor.

(Citiți și: ”Ultima jucărie a autorităților de toate felurile: cine presează prețul energiei. Guvernatorul BNR: atenție cu electricitatea în economie!”)

Din păcate (pentru noi), legea bugetului a fost adoptată în termeni nominali iar valoarea leilor incluşi în obiectivele de venituri nu este statuată ca fiind stabilă. De aceea, va exista tendinţa obiectivă de a creşte încasările pe calea unei exacerbări a inflaţiei, simultan cu temporizarea investiţiilor ( care şi el ear trebui făcute la preţuri mai mare).

Creştere a încasărilor ce se poate face chiar şi în afara pieţei, pe cale administrativă, umblând la preţul energiei electrice şi la majorarea accizele la carburanţi, resurse energetice care au în comun o propagare a scumpirilor la toate celelalte produse. Pe această cale se poate trece de punctul de control al deficitului de 3% din PIB la finele anului dar efectele vor fi devastatoare la scadenţa reducerii puterii de cumpărare în 2018.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.8.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Autonomia limitată a regiunilor separatiste din Ucraina a fost extinsă cu 1 an

Iulian Soare

Parlamentul de la Kiev a extins joi, cu un an, reglementarea ce conferă autonomie limitată regiunilor controlate de separatişti din estul ţării. “Statutul special” al… Mai mult

Stiri

Document / Consiliul fiscal consideră că și guvernul PNL supraestimează veniturile din TVA și accize

Razvan Diaconu

Consiliul fiscal consideră că starea bugetului public rămâne foarte încordată având în vedere puținătatea resurselor publice în raport cu presiuni mari pe buget și apreciază… Mai mult

Stiri

Prim pas spre debirocratizare / Casa de Pensii, Agenția pentru Șomaj și cea pentru Plăți Sociale vor fi conectate la REVISAL

Mariana Bechir

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) şi Casa Naţională de Pensii vor fi conectate, de… Mai mult

Digital

Ioan Sărmaș, consilier PNL la Primăria Cluj Napoca, numit președinte al Agenției Agenda Digitală

Vladimir Ionescu

Ioan Sabin Sărmaș, consilier local la primăria Cluj Napoca, a fost numit, miercuri, în funcția de președinte al Agenției pentru Agenda Digitală a României (AADR),… Mai mult

Stiri

Israel se îndreaptă către organizarea unui al treilea scrutin general în decurs de 1 an

Vladimir Ionescu

Israelul va trece din nou prin alegeri parlamentare anticipate, al treilea în ultimele 12 luni, după ce nici liderul opoziţiei, Benny Gantz, nu a putut… Mai mult

Stiri

Lista amendamentelor acceptate de Guvern la pachetul de asumare a răspunderii. Pledoaria lui Ludovic Orban

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban a prezintat în fața Parlamentului cele trei proiecte de lege pentru care ăși asumă răspunderea, inclusiv cu modificările acceptate în şedinţa de… Mai mult

Stiri

Strategii volatile la marile companii de stat: Romgaz nu mai intră pe piața de furnizare a energiei

Adrian N Ionescu

Reprezentanţii statului, care deține peste 70% din acțiunile Romgaz (SNG), au votat împotriva proiectului acesteia de înființare a „Romgaz Furnizare”, în adunarea generală a acționarilor… Mai mult