Ministrul Predoiu la Viena: Austria nu renunță la blocarea României și Bulgariei în afara Schengen

Austria se opune în continuare extinderii spațiului Schengen, a anunțat miercuri ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, într-o conferință de presă susținută la Viena alături de omologul român, Cătălin Predoiu.

”Poziția noastră e că sistemul Schengen ca întreg nu funcționează, de aceea nu suntem deschiși către extinderea acestuia”, a explicat Gerhard Karner.

Atât cancelarul Karl Nehammer, cât și ministrul Gerhard Karner au declarat în ultima lună că Austria își menține opoziția față de intrarea României și Bulgariei în Schengen, în pofida unei noi rezoluții votate acum de Parlamentul European.

Reamintim că Austria și Țările de Jos au votat în decembrie anul trecut împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, invocând numărul mare de imigranți ilegali ce ajung în respectivele țări.

Principalele declarații ale ministrului austriac

• „Cu zece zile în urmă, când am avut tot aici o conferinţă de presă, poziţia noastră este că sistemul Schengen, ca întreg, nu funcţionează, de aceea nu suntem deschişi pentru extinderea acestuia. Sunt controale la frontieră între Germania şi Austria, între Austria şi Ungaria, Austria şi Slovenia. În Germania s-a discutat despre control de frontieră şs frontiera cu Polonia. E un semnal clar că sistemul ca întreg nu funcţionează şi de aceea nu consider că o extindere este oportună la momentul actual”, a spus Gerhard Karner.

• „Am avut o discuție foarte constructivă și vă mulțumesc că ați venit la noi. Discuția de azi e o consecință logică a întâlnirilor de până acum. În aprilie, am semnat cu Bode un plan de acțiune în domeniul criminalității legate de traficanții de migranți. A fost un moment decisiv și de începere a cooperării. În aprilie s-a convenit ca în triunghiul Ungaria – România – Serbia să se intervină cu patrule comune și prin acest pact e posibil ca cei care ies prin Ungaria să fie urmăriți în România mai departe. S-au stabilit măsuri care cuprind trimiterea unui ofițer român la centrul de cooperare polițienească din Viena și a unui ofițer austriac la centrul din Oradea. E foarte important să se ia aceste măsuri în combaterea criminalității transfrontaliere.”

• „Această cooperare arată rezultate deosebite. Într-o acțiune comună s-au făcut 36 de percheziții în România, Ungaria și Austria, au fost arestate 6 persoane, ceea ce arată că pactul încheiat aduce rezultate. Vrem ca această cooperare să fie extinsă la nivel european. Îi mulțumesc ministrului român pentru toate eforturile depuse de autoritățile române.”

Principalele declarații ale ministrului român

• ”Discuţiile au fost amicale, dar foarte serioase. Obiectivul meu şi pe parcurs am văzut că şi al domnului ministru a fost să construim azi un început de colaborare, să întoarcem pagina în subiectul Schengen, să construim acea încredere care să ne ducă pe cel mai drum scurt către obiective comune, ale Austriei şi ale României, inclusiv Schengen”, a declarat ministrul Cătălin Predoiu.

• ”Nu am venit aici şi nu am creat discuţii în paradigma ministrului care vine şi cere şi a altuia care refuză. Nu asta e gândirea mea şi nu ăsta e modul de lucru corect. Dovadă e rezultatul din decembrie 2022. Modul corect de lucru, cred eu, este de a identifica problemele fiecărei părţi, pentru a construi soluţii. Am vrut să mă asigur dacă există reproşuri sau există slăbiciuni în modul în care România protejează frontierele”.

• Ministrul de Interne a precizat că ”a fost foarte fericit să constate că şi Austria vede aceste progrese şi România, pe toate programele pe care le are, performează”. ”Temele vom continua să le facem pe protecţia frontierelor şi pe cooperarea bilaterală. Am înţeles în cadrul întâlnirii şi îi mulţumesc domnului ministrul pentru francheţea cu care a discutat, Austria nu cu România are o problemă, poliţiştii români îşi fac treaba şi la frontieră şi în cooperarea poliţienească. Suntem gata să continuăm această muncă împreună”, a mai spus Cătălin Predoiu.

• Ministrul a mai afirmat că România va continua să sprijine Austria şi ţările europene ”în reformarea sistemului de migraţie şi azil european, a cadrului legislativ privind protecţia frontierelor”. ”E primă întâlnire, vă asigur că vor fi şi altele, o muncă pe care o începem şi sunt convins că vom continua până când vom ajunge la un rezultat, într-un termen rezonabil”, a completat Predoiu.

Argumentația ce blochează aderarea României la Schengen: Nu este o chestiune de politică de partid, ci o chestiune de politică de securitate

Într-un răspuns la o întrebare TAZ, Cancelaria Federală de la Viena anunța în iulie că își menține votul negativ și sublinia că Schengen nu este o chestiune de politică de partid, ci o chestiune de politică de securitate. Guvernul susține că protecția frontierelor externe nu funcționează, altfel nu s-ar putea explica de ce 70% dintre migranții reținuți în Austria nu fuseseră înregistrați anterior în nicio țară din UE.

Este „dreptul și, probabil, și datoria fiecărui stat membru să își reprezinte interesele naționale”, se arată în răspunsul guvernului Austriei. TAZ scrie că guvernul austriac a trecut cu vederea faptul că premierul Ungariei, Viktor Orbán, unul dintre cei mai importanți aliați ai partidului de guvernare ÖVP, a lăsat pur și simplu să treacă marea majoritate a migranților ilegali în Austria.

Problema migrației „ilegale” a fost deja tema dominantă a Partidului Popular în cele patru alegeri regionale din acest an. Dar strategia de a câștiga voturi de la partidul de extremă-dreapta FPÖ nu a funcționat pentru partidul guvernamental ÖVP, care a pierdut aproape zece procente și majoritatea absolută în Austria Inferioară.

Parlamentul European acuză o posibilă încălcare a Tratatului UE și propune despăgubiri pentru Bulgaria și România

Parlamentul European a votat în iulie o rezoluție extrem de dură împotriva Austriei din cauza veto-ului dat în decembrie anul trecut extinderii Schengen. Rezoluția, adoptată cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 42 abțineri, cere ca România și Bulgaria să fie admise în spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2023.

Și, în premieră, acuză Consiliul de încălcare a Cartei drepturilor fundamentale a UE și propune despăgubiri pentru cele două țări.

Rezoluția nu are putere juridică, ci este un semnal politic.

Parlamentul consideră că decizia de respingere a aderării celor două țări a avut ”un efect devastator asupra sprijinului public pentru UE” și i-a făcut pe cetățenii români și bulgari să se simtă discriminați.

”Niciun stat membru nu ar trebui să încalce în mod arbitrar drepturile altor state membre, inclusiv aderarea lor legitimă la spațiul Schengen, odată ce sunt îndeplinite criteriile” – se afirmă în document.

Parlamentul consideră că refuzul de a accepta România și Bulgaria în spațiul Schengen duce, de asemenea, la o încălcare a Cartei drepturilor fundamentale a UE în ceea ce privește dreptul la demnitate umană, libertatea și securitatea, egalitatea în fața legii, protecția mediului și libertatea de circulație.

De asemenea, Consiliului i se cere să respecte articolul 4 din Actul din 2005 privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la UE și să voteze aderarea, fără întârziere și nu mai târziu de sfârșitul anului 2023, având în vedere îndeplinirea de către acestea a  criteriilor Schengen.

****