sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

4 martie, 2014

Attila Korodi, propus pentru funcţia de ministru al Mediului, a explicat marţi, la audierea în comisiile parlamentare, că legislaţia din România nu permite continuarea procedurii de avizare a proiectului Roşia Montană, şi a declarat că el nu susţine proiectul de modificare a Legii minelor.

Membrii comisiilor parlamentare l-au întrebat marţi pe Attila Korodi (UDMR) care este poziţia sa referitoare la exploatarea auriferă de la Roşia Montană şi dacă a avut vreo discuţie cu premierul Victor Ponta pe acest subiect.

Atilla Korodi a spus, citat de MEDIAFAX, că nu a discutat cu premierul pe acest subiect şi a declarat că. din punct de vedere procedural, proiectul se află „într-o fază de stopare”, nu pentru că ar fi fost oprit de cineva, ci pentru că legislaţia din România nu permite continuarea procedurii de avizare.


Attila Korodi a mai spus că statul român trebuie să continue să facă cercetare şi analize, iar Ministerul Mediului să continue evaluareaului proiect, apreciind că Parlamentul va avea un rol important pe acest subiect.

„Dacă se aplică legislaţia României şi raportul care a fost întocmit de Comisia specială Roşia Montană, în Parlament, va fi finalizat, adoptat, atunci lucrurile sunt destul de clare, în sensul că statul român are nevoie de o activitate de analiză şi cercetare pe câteva elemente cheie şi după aceea să se vină cu o propunere sustenabilă pentru zona respectivă”, a declarat Attila Korodi, după audiere, citat de MEDIAFAX.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Întrebat, la audierea în comisii, dacă va readuce în discuţia Parlamentului proiectul de modificare a Legii minelor, Attila Korodi a spus că nu susţine acest proiect în forma în care a fost propus.

Attila Korodi a mai fost ministru al Mediu, în Cabinetul Călin Popescu Tăriceanu şi apoi în Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. A fost dat în judecată de către cei de la Roşia Montană Gold Corporation, în 2008, deoarece a oprit evaluarea impactului pe care proiectul l-ar avea asupra mediului, ca urmare a deciziei jduecătoreşti prin care a fost certificatul de urbanism al proiectului.


Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: