România se află pe locul al treilea în ierarhia mondială a celor mai atractive țări pentru munca de la distanță, dar nu neapărat de acasă, din țara de origine, ci de oriunde, potrivit The Digital Nomad Index.
Dezvoltarea tehnologiei informației a încurajat profesioniștii din diferite domenii să muncească din diverse țări, printre criteriile de alegere numărându-se calitatea civilizației, costul vieții, facilitățile și, adeseori, peisajele.
Unele state permit nomazilor digitali să lucreze conform unei vize de lucru în vacanță, cu scopul de a-i atrage – încă un criteriu de punctare pentru Digital Nomad Index, realizat de Circleloop.
Pentru a aprecia care sunt țările cele mai ospitaliere de unde nomanii digitali și-ar dori să lucreze, The Digital Nomad Index ia în considerare mai mulți factori, de la viteza internetului până la chiria lunară pentru un apartament cu un dormitor, printre multe altele.
Avantajele care plasează România pe locul 3 în lume
România compensează scorul scăzut după bucuria de a locui aici (cel mai scăzut scor „Hapiness Index” din primele zece plasate în Nomad Digital Index), cu cea mai mare viteză de internet de bandă largă, costul cel mai scăzut al acestuia și chiria cea mai mică pentru locuință.
„România este unda dintre piețele de tehnologie cu cea mai mare viteză de creștere din Europa Cengtrală și de Est. (…) Dacă sunteți în căutarea celui mai ieftin și de încredere acces la internet, România ar putea fu locul perfect pentru voi”, spune o prezentare a Circleloop.
Și România se numără și printre țările care permit sejurul profesiomniștilor veniți în „vacanță de lucru”.
Criteriul fiscalității
Pe de altă parte, România trebuie să-și dimensioneze facilitățile fiscale cu care își păstrează proprii nomazi digitali. Acum România are o cotă de impozitare a veniturilor din activități independente de 10%, spre deosebire de alte țări unde aceasta este dublă.
Fiscalitatea este importantă în condițiile în care „pandemia COVID-19 determină schimbări importante în ceea ce privește capitalul uman, survenite cu viteză meteorică, dincolo de cele conexe cifrelor la nivel macro-economic”, potrivit Claudiei Sofianu, partener și lider EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA), de la Departamentul impozit pe venit și Contribuții Sociale.
„Forța de muncă se transformă, relațiile de muncă se flexibilizează și se digitalizează, modelele de taxare apar uneori ca anacronice. Într-un viitor care se schimbă cu viteza luminii, toți ochii trebuie să fie ațintiți asupra implicațiilor fiscale și juridice presupuse de diferitele tipuri de colaborare între companii și indivizi, din ce în ce mai complexe”, a mai spus Claudia Sofianu, cu ocazia celei de a 15-a ediție a Conferinței Anuale de Fiscalitate EY România.
