Producţia industrială a României a scăzut cu 4,6%, atât ca serie brută, cât şi care serie ajustată, în primele patru luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, în intervalul 1 ianuarie – 30 aprilie 2023, ca serie brută, scăderea producţiei industriale a fost cauzată de activităţile din producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-11,4%) şi din industria prelucrătoare (-3,7%). În schimb, industria extractivă a crescut cu 1,4%.
Totodată, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială s-a diminuat cu 4,6%, ca urmare a scăderilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-11%) şi industria prelucrătoare (-4%). În primele patru luni faţă de acelaşi interval din 2022, industria extractivă s-a majorat cu 1,4%.
Datele INS relevă faptul că, faţă de luna aprilie din anul precedent, în aprilie 2023, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 7,1%, ca urmare a rezultatelor înregistrate de industria prelucrătoare (-8%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,1%). Pe acest segment, tot industria extractivă a consemnat o creştere de 0,4%, de la an la an.
Analiza comparativă de la lună la lună arată că, în aprilie vs martie 2023, producţia industrială a scăzut, ca serie brută, cu 17,3%, din cauza activităţilor diminuate în cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-19,6%), industria extractivă (-5,9%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5%).
Ca serie ajustată, aceeaşi producţie a scăzut cu 0,8%, urmare a rezultatelor înregistrate în industria prelucrătoare (-3,7%) şi în industria extractivă (-0,5%). La polul opus s-a situat producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu un salt de 10,7%, în aprilie faţă de martie 2023.
Creștere zero pentru industrie în 2023
Producția industrială s-a redus în aprilie cu 0,8%, comparativ cu martie și cu 4,6% în ritm anual, punând punct unei serii de rezultate pozitive timp de trei luni consecutive. Analiștii de la Erste Group spun că datele reale sunt apropiate de ceea ce au prognozat și anume -5% în termeni anuali și mai slabe decât datele aferente lunii martie -3,6% (an/an)
Producția destinată exportului s-a diminuat cu 3,7% (lună la lună) și -5,2% (an/an). Industria extractivă a avut mici fluctuații -0,5% față de luna martie și +0,5% față luna aprilie 2022, în timp ce producția de energie a revenit spectaculos la +10,7% comparativ cu luna martie pe fondul prețurilor mai mici, moderându-și scăderea anuală la -5,4%.
Cerere scăzută la export
Indicatorii de încredere locali și externi s-au înrăutățit recent. În mai, Indicele HCOB Eurozone Manufacturing PMI a arătat că producția și comenzile noi au scăzut la cele mai abrupte rate din ultimele șase luni. Indicele PMI al producției industriale din zona euro a scăzut la 44.8 în luna mai 2023, semnalând o nouă scădere a sectorului industrial al blocului și totodată cea mai abruptă reducere din ultimii trei ani.
Producția industrială a avut cea mai mare scădere din noiembrie anul trecut, iar volumul de noi comenzi a scăzut în cel mai rapid ritm din ultimele șase luni, exporturile contractându-se și ele în cel mai rapid ritm.
Componenta indutriei a indicelui Ifo al climatului de afaceri pentru Germania s-a înrăutățit și el în mai, tendințele înregistrând o scădere deosebit de accentuată. Aceasta a fost cea mai mare scădere din martie 2022 după începerea războiului din Ucraina.
Încrederea în producția locală a scăzut la -2,6 în mai față de -0,9 în aprilie, din cauza scăderii comenzilor de export și a așteptărilor mai proaste pentru producția viitoare.
Marii consumatori industriali, la cote de avarie sau închiși
Companiile suferă în această perioadă, în special din ramurile energointesive.
Cel mai mare consumator de energie elctrică, Grupul Alro, a încheiat primul trimestru din 2023 cu o cifră de afaceri în scădere cu 25% față de aceeași perioadă a anului trecut, în ciuda creșterii abrupte a prețurilor. Totodată, pierderile s-au amplificat, în T1/2023, ajungând la 52 milioane de lei, în creștere față de cele 18 milioane din T1/2022. Cauzele au fost „cererea mai scăzută de aluminiu pe piețele internaționale, împreună cu costurile ridicate pentru materiile prime, inclusiv energia”, se arată în raportul trimestrial al ALRO.
Anul trecut, combinatul de aluminiu a fost obligat să închidă temporar trei din cele cinci hale de electroliză pentru rezista în fața exploziei prețurilor la energie. Cu toate că în prezent prețurile s-au redus substanțial față de vârfurile de anul trecut, costul cu energia se menține la un nivel mai mare decât media din ultimii ani. Cererea de produse de aluminiu s-a îmbunătățit la începtului anului 2023, producția crescând cu 22% față de ultimul trimestru al anului trecut, a declarat Marian Năstase, Preşedintele Consiliului de Administraţie al ALRO.
Grupul ALRO a fost nevoit să închidă temporar trei din cele cinci hale de electroliză în cursul anului trecut pentru a rezista exploziei prețurilor la energie. Cu toate acestea, estimările Alro privind redresarea pieţei pentru anumite sectoare s-au dovedit corecte, iar producţia şi vânzările au început să crească în comparaţie cu trimestrul al patrulea din 2022.
Combinatul metalurgic Liberty Galați a raportat pentru 2022 o pierdere de peste 165 milioane de euro fiind obligat să închidă furnalul nr. 5 din decembrie 2022. Producția de oțel este în mare parte destinată exportului iar scăderea înregistrată pe toate piețe a afectat puternic activitatea acestui combinat.
Anul 2022 a fost dificil pentru industria siderurgică, în condițiile în care piața globală a cunoscut o volatilitate crescută, determinată de factori geopolitici și macroeconomici, în special ca efect al războiului din Ucraina.
„Motoarele economice” la nivel european au fost mult încetinite ca efect al creșterii prețurilor la energie, al perturbării lanțurilor de aprovizionare sau stagnării unor proiecte de infrastructură. La toate acestea s-au adăugat importurile de oțel ieftin din afara Uniunii Europene, chiar dacă acesta nu respectă aceleași standarde de reglementare precum cele din unitățile europene.
Azomureș s-a închis în așteptarea unor vremuri mai bune
Producţia de îngrășăminte a Azomureș a fost suspendată în 2021, din cauza prețului ridicat la gazele naturale, şi a fost reactivată pentru o foarte scurtă perioadă de timp anul trecut.
Din luna iunie, combinatul funcţionează la 10% din capacitatea normală, urmând ca, în funcție de condițiile economice, conducerea să ia o decizie pentru săptămânile următoare.
Reintrarea pe piaţă este extrem de importantă pentru fermierii români, în contextul criziei mondiale de îngrăşăminte. Aproximativ 75% din producție este destinată fermelor românești.
Consum de gaze în România, la minimul ultimilor 20 de ani
Cea mai mare companie energetică din România, OMV Petrom, spune că cererea de gaze naturale a scăzut în primul trimestru al anului, la cel mai mic nivel corespunzător acestei perioade din an, din ultimele două decenii.
În România, consumul de gaze naturale în 2022 s-a redus cu 15,6%, conform datelor Eurostat, în linie cu Uniunea Europeană. Cerea nu și-a revenit însă, primele luni ale anului în curs aducând noi reduceri ale cererii, în ciuda prețurilor scăzute.
„Conform estimărilor OMV Petrom, consumul național de gaze naturale a scăzut cu aproximativ 13% față de trimestrul 1 din 2022, ajungând la cel mai mic nivel întregistrat pentru această perioadă a anului din ultimele două decenii, din cauza vremii neobișnuit de calde și a industriei care nu a reușit să își revină după scăderile din 2022”, se arată în raportul financiar trimestrial al companiei petroliere, trimis la BVB.
Consumul a rămas și în 2023 la niveluri scăzute în ciuda menținerii prețurilor plafonate pentru consumatorii comerciali mici și medii (cu consum de sub 50.000 MWh anual), plafonare decisă anul trecut de guvern.
Exportăm circa 20% din producția de gaze naturale
Exporturile de gaze prin gazoductul Arad-Szeged au ajuns azi la un volum 4,9 milioane de metri cubi, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din producția internă, de 23,3 milioane metri cubi, conform datelor Transgaz.
În mod excepțional, raportat la această perioadă din an, OMV Petrom a ieșit din iarnă cu rezerve de gaze stocate în depozite: „La finele T1/2023, OMV Petrom avea înmagazinate 0,8 TWh gaze naturale, față de zero la aceeași dată din 2022” se arată în raportul trimestrial.
Cel mai mare producător de gaze, Romgaz, are în prezent un grad de umplere a depozitelor de 60%. Consumul este atât de scăzut pe plan intern, încât România a devenit din iunie exportator net de gaze naturale conform datelor contabilizate de Transgaz.
***
Un răspuns
Asta arată ce haos este in economie ca urmare a politicilor guvernamentale. Mai putin guvern , mai bine .