Atenţie la producţia industrială !

Potrivit datelor comunicate de Eurostat, România s-a situat în luna mai pe locul doi în topul scăderilor producţiei industriale din ţările UE în raport cu luna precedentă şi pe locul trei în diminuarea producţiei industriale faţă de aceeaşi lună a anului precedent.

Comparativ cu luna precedentă, cu o valoare de -1,2%, ne-am plasat între Finlanda (-2,9%) şi Croaţia (-1,7%), în timp ce în raportarea anuală figurăm cu -2,3%, după Malta (-5,1%) şi Germania (-4,3%). De reţinut, dacă Malta este puţin relevantă, în schimb Germania reprezintă locomotiva europeană şi este principalul nostru partener comercial.

Pentru referinţă, precizăm că, per total UE, în mai 2019 faţă de aprilie 2019, producţia industrială a crescut cu 0,8% iar în Zona Euro şi cu 0,9%, în timp ce rezultatele mai 2019 faţă de mai 2018 au fost în uşoară scădere (-0,4% în UE şi -0,5% în Zona Euro).

Pe date de la o lună la alta au excelat Danemarca (+4,4%), Irlanda (+2,3%) şi Franţa (+2,1%) iar ca evoluţie de la un an la altul rezultatele cele mai bune le-au avut din nou Danemarca (+12,5%) şi Irlanda (+8,2%), doar că pe locul trei în topul performerelor a apărut vecina noastră (şi ţara care ne produce cel mai mare deficit comercial cu excepţia Chinei) Ungaria (+6,1%).

Aceste veşti deloc îmbucurătoare, deoarece industria este sectorul care dă tonul pentru întreaga economie, vin în contextul în care INS a anunţat deja rezultatele PIB în varianta provizorie pentru primul trimestru al anului în curs. Dacă rezultatul de 5% pare destul de solid şi e mai mare decât cele patru procente de anul trecut, contribuţia industriei la acest rezultat s-a redus de la o influenţă pozitivă de +1% la una de doar de +0,2%, adică de cinci ori mai mică.

În primele cinci luni din 2019 faţă de primele cinci luni din 2018, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 0,7%, susținută de industria extractivă (+1,2%) şi industria prelucrătoare (+1,0%) în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 1,2%, potrivit comunicatului oficial al INS.

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada ianuarie – mai 2019, comparativ cu perioada ianuarie – mai 2018, a fost mai mare cu doar 0,4%, datorită creşterilor din industria extractivă (+1,2%) și industria prelucrătoare (+0,9%), în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 1,1%.

Dacă rezultatul industriei prezentat de Eurostat a fost în scădere exprimat în volum, conform INS, în luna mai 2019, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 0,1% faţă de luna aprilie 2019 iar mai 2019, comparativ cu mai 2018, au avansat cu 4,8%, adică un procent în plus faţă de indicele preţurilor la consumator consemnat recent pentru luna iunie.

Efectul nivelului relativ ridicat al preţurilor producţiei industriale se va regăsi, mai devreme sau mai târziu, în preţurile la consumator. În plus, repartizarea creşterilor de preţ pe segmente nu arată deloc încurajator, media de 4,79% fiind rezultatul unei „inflaţii industriale” de 5,94% pe piaţa internă şi numai 2,94% pe piaţa externă.

În fine, ar mai trebui amintit că, pe luna mai 2019, comenzile noi din industria prelucrătoare, pe total (piaţa internă şi piaţa externă), în termeni nominali, au crescut atât față de luna precedentă cu doar 0,1%, deşi faţă de luna corespunzătoare din anul precedent avansul a fost de 5,0%.

Sunt date care ar trebui să dea de gândit în privinţa performanţei economice pe 2019, prezumată oficial a ajunge la 5,5% în termeni reali ( în preţurile perioadei de bază !), deoarece oferta generoasă de beneficii sociale deja antamate este bazată pe această creştere economică.