fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Document / Semestrul European: Criza accentuează dezechilibrele economice anterioare ale României. Reformele în administrația publică și în Justiție stagnează

Lipsa măsurilor care să contracareze schimbările în justiție făcute în anii 2017 – 2019, absența reformei administrației, deficienţele în colectarea veniturilor bugetare și în digitalizarea… Mai mult

20.05.2020

La obiect

Banca Mondială – compararea economiilor: China a trecut în fața SUA și UE și e cea mai mare economie a lumii

Rezultatele Programului internațional de comparare a economiilor, întreprins de Banca Mondială  (cu UE în noua componență de 27 de state după Brexit), au plasat China… Mai mult

20.05.2020

La obiect

Crește rata dobânzii pe termen lung: Atenție cum drămuim banii împrumutați

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a continuat să crească în luna aprilie 2020 și a ajuns la 4,83%, potrivit datelor publicate de Eurostat.… Mai mult

18.05.2020

Chestiunea

Pornești un business de producție? Atenție la utilități: racordarea durează de 6 ori mai mult decât în Germania

Racordarea la utilități este una dintre principalele piedici puse în calea celor care vor să facă afaceri în România, în special în fața antreprenorilor care… Mai mult

17.05.2020

Atenţie la cursul de schimb, în țara care consumă din import!

de Marin Pana 9.10.2017

Poate că ar fi util să vedem cum au evoluat în timp prognozele referitoare la cursul de schimb euro/leu efectuate de Comisia Naţională de profil, utilizate la fundamentarea bugetului şi a politicilor economice guvernamentale.

Desigur, modelarea economică nu e un lucru simplu iar avansarea unor valori cu mult timp înainte este dificilă. Însă trendul e clar.

Nu are nimeni pretenţia ca CNP să fi nimerit cursul de schimb euro/leu la valoarea exactă şi chiar s-a situat până acum la diferenţe minime faţă de ceea ce s-a consemnat în realitate pe anii trecuţi. Însă, trebuie remarcat trendul exprimat, de continuă şi tot mai pronunţată creştere. Oricum păstrat destul de conservator.

Asta deoarece valoarea care se conturează pentru anul în curs, respectiv 4,56 lei/euro (dacă pragul de 4,60 lei va fi apărat cu succes, pentru a tempera presiunile inflaţioniste) este deja peste prognoza pe anii 2018 şi 2019. Desigur, după cum apare în capul de tabel, este vorba despre valoarea MEDIE anuală.

Dar, tocmai de aceea, dacă vom porni la începtul lui 2018 din imediata apropiere a pragului de 4,60 lei/euro şi am păstra acelaşi trend din 2017, ne putem duce lejer undeva spre 4,66 lei/euro – 4,67 lei/euro. De subliniat şi faptul că renunţarea la adoptarea euro (deşi îndeplineam toate cele cinci criterii economice de la Maastricht) a anulat o eventuală tentativă de stabilizare în jur de 4,40 lei/euro.

Repoziţionarea monedei naţionale, pe baza regimului de flotare controlată, a ajutat la menţinerea echilibrelor macroeconomice în condiţiile în care politica fiscală şi politica de venituri nu doar că au funcţionat în afara regimului optim, dar nici nu au fost corectate ulterior la nivelul deciziilor luate de Executiv.

A rezultat o evoluţie rapidă în creştere a deficitului de cont curent (am ajuns deja pe locul 2 în UE după Marea Britanie). Prea rapidă pentru a compensa deficitul cu intrări de investiţii străine, oricum din ce în ce mai puţin atrase de România, pe măsură ce avantajul principal, cel al costului scăzut cu forţa de muncă s-a diminuat în ritm alert ( dacă am fi avut infrastructură, stabilitate legislativă şi un mediu economic mai favorabil era altceva). În plus, semnalele referitoare la deficitul public ( loc 3 în UE după Spania şi Franţa) nu au fost deloc încurajatoare.

Astfel, a rămas la dispoziţie doar varianta suboptimală a corecţiei pe calea politicii monetare, de unde şi creşterea ROBOR în apropierea ratei de politică monetară, obligatorie, practic, pentru obiectivul de stabilizare a evoluţiei preţurilor la un nivel rezonabil. Soluţia a fost o anumită „scumpire” a monedei naţionale, ca „marfă” controlată de banca centrală, nu ca urmare a performanţelor din economie ci pe baza controlului lichidităţii.

Dilemele aferente nu sunt deloc simple, deoarece problemele de creşteri salariale şi/sau de reduceri de fiscalitate (cu riscul scăderii încasărilor bugetare raportate la PIB) nu sunt unele de alb/negru şi dacă se facă sau nu, ci cât şi în ce ritm optim ar fi trebuit făcute. Ceea ce este foarte dificil, dacă nu imposibil de întreprins, într-un mediu dominat de pasiuni politice, în care s-a făcut un soi de licitaţie pe sistemul care oferă mai mult pentru a fi ales.

Inflația și cursul de schimb

Revenind însă la stabilitatea cursului de schimb, care NU constituie un obiectiv principal al Băncii Centrale (acesta poate afecta inflaţia pe calea creşterii preţurilor produselor aduse din import şi a facturilor interne permisiv raportate la euro dar nu şi ratele la creditele luate în lei şi care au ajuns la peste trei cincimi din total), se pune problema tot mai serios unde ne vom opri cu creşterea raportului euro/leu şi când vom începe să reintrăm pe trendul de apreciere tot sistematic estimat de către CNP.

Poate ar fi util să vedem şi cât anume din creşterea viitoare a preţurilor, care se va duce în scurt timp (pe parcursul viitoarelor 12 luni) spre 3%, vine pe canalul cursului de schimb la care sunt aduse produsele din import. Iar asta dincolo de partea inerent conţinută în costurile de fabricaţie interne, majorate prin creşterea salariilor în lei (unde statul dă tonul pe piaţa muncii).

Atenţie, după mai mulţi ani în care ne-am obişnuit cu păstrarea unui curs de schimb aproape neschimbat şi cu o inflaţie extrem de redusă sau negativă (urmare strict a unor reduceri punctuale de taxe care nu se vor mai putea reedita, reducerea TVA la alimente fiind cel mai bun exemplu), revenim la evoluţiile normale dintr-o economie aşezată.

În care inflaţia moderată sau mai puţin moderată erodează creşterile NOMINALE de venituri pe care multă lume s-a obişnuit să le considere creşteri REALE. Iar tendinţa de apreciere a euro, moneda unei zone care are excedent de cont curent ( undeva pe la 3% din PIB), faţă de leu, moneda unei ţări care are deficit tot mai pronunţat de acelaşi cont curent ( tot spre 3% din PIB dar cu minus), va fi tot mai greu de gestionat, chiar şi făcând abstracţie de costurile aferente.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.10.2017

2 comentarii

  1. Balea Elena
    31.10.2017, 5:45 pm

    Doresc sa fiu in contact cu analiza economica reala si corecta .

  2. Balea Elena
    31.10.2017, 5:47 pm

    Imi doresc o corecta si reala analiza asupra economiei si a impactului schimbarilor haotice ale acestei guvernari .

Lăsați un comentariu


Europa

Noi detalii despre impozitul european pe cifra de afaceri a marilor companii: Acesta ar urma să nu depășească 0,2% din venituri

Alexandra Pele

Uniunea Europeană speră să obțină din controversata ”taxă pe multinaționale”, anunțată ca parte a măsurilor de colectare de venituri suplimentare pentru fondul european de redresare… Mai mult

Stiri

BT: Economia își va reveni la fel de repede pe cât a căzut. Deficitul de cont curent se va reduce la jumătate

Adrian N Ionescu

Șocul  pandemiei  va reașeza  datele fundamentale  ale  economiei românești,  care va  crește cu un ritm mediu anual de peste 2.5% în perioada 2020-2022, pe fondul… Mai mult

Just Business

Continental va investi 33 mil. euro la Timişoara, în centrul de cercetare-dezvoltare

Adrian N Ionescu

Producătorul de echipamente  auto Continental își crește  afacerile din România și își  extinde centrul de cercetare şi dezvoltare din Timişoara, investiţia plănuită în noua clădire… Mai mult

Stiri

LIVE-VIDEO – CONFERINȚA #LecțiaCovid/ Resetarea sistemului de sănătate. Participă premierul Ludovic Orban

Redacţia

  Premierul Ludovic Orban și ministrul Sănătății, Nelu Tătaru deschid începând cu ora 15.00 video conferința online #LecțiaCovid. Resetarea sistemului de sănătate, organizată de CursDeGuvernare.ro cu sprijinul… Mai mult

Stiri

Oficial: Festivalurile Untold, Neversea și Electric Castle – nu se vor organiza în 2020

Vladimir Ionescu

Organizatorii Untold și Neversea au anunțat că festivalurile nu vor mai avea loc vara aceasta, iar persoanele care au cumpărat bilete au accesul asigurat la… Mai mult

Stiri

Contructorii de Autostrăzi cer Guvernului măsuri care să-i convingă pe românii întorși în timpul pandemiei să rămână în țară

Vladimir Ionescu

Asociația Română a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA) cere patronatelor din construcții și autorităților măsuri pentru a-i convinge pe românii reveniți din străinătate în timpul pandemiei… Mai mult

Stiri

Secretarul general al ONU cere anchetarea violențelor poliției din SUA

Iulian Soare

Antonio Guterres (foto), secretarul general al ONU, a declarat luni că manifestaţiile trebuie să se desfăşoare în manieră paşnică şi violenţele comise de poliţie trebuie… Mai mult