Deficitul comercial pe ianuarie 2018 a fost de 1,2593 miliarde de euro, în creştere puternică (+62%) faţă de aceeaşi lună a anului anterior.
Mai mult, ritmul de creştere a exporturilor a consemnat cea mai mică valoare din ultimii trei ani ( +1,6%) iar diferenţa de ritm comparativ cu avansul importurilor s-a inflamat la cea mai mare valoare din ultimii trei ani (+7,6%).
Astfel, gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate a continuat seria sistematică de scădere începută încă din anul 2014, când a ajuns la valoarea maximă de 93,5% şi a ajuns la un nivel intermediar între anul 2010 şi anul 2011.
Practic, am ieşit din criză pe baza orientării economiei mai pronunţat către export şi ne îndreptăm acum spre criză pe baza orientării către consum intern şi importuri.
Este rezultatul forţării unei creşteri excesive a veniturilor populaţiei, pe fondul unui deficit relativ de competitivitate al producţiei interne în raport cu cererea (vezi schimburile cu sold pronunţat negativ cu ţări precum Ungaria şi Polonia). Astfel, am ajuns să începem anul 2019 cu un minus lunar mult peste pragul de 1 miliard de euro din schimburile internaţionale de bunuri.
Deficitul consemnat pe segmentul de mărfuri a ajuns deja la 0,6% din PIB estimat pentru 2019, în conformitate cu prognoza oficială (circa 219 miliarde de euro PIB, la cursul mediu de 4,67 lei/euro şi nivelul de 1.022,5 miliarde lei prognozat). De reţinut, valorile consemnate iniţial în 2018 au fost uşor rectificate, fără a suferi modificări semnificative. Iată cum se prezintă situaţia la zi:
Cam zece procente din deficit, acoperit de industria auto, în rest minusuri majore
În ianuarie 2019, schimburile cu țările din UE au fost de 4,34 de miliarde euro la export și 5,02 miliarde euro la import (78,7% din total la exporturi, cu două procente peste nivelul din 2018, şi 74,2% la importuri, valoare cu o jumătate de procent sub cea din 2018). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 1,17 miliarde euro și importuri de 1,75 miliarde euro (21,3% din total la exporturi şi 25,8% la importuri).
Au rezultat, astfel, solduri negative de aproximativ 690 milioane de euro în schimburile cu ţările din UE şi 570 miliarde de euro pe relaţiile extracomunitare. De reţinut, ponderea în deficit a comeţului cu ţările non-euro a continuat să crească şi a depăşit conjunctural pragul de 45% din total, după ce în urmă cu patru ani aveam chiar un mic excedent cu acestea.
Soldul traditional pozitiv din sectorul de mașini și echipamente de transport (singurul semnificativ pe care îl mai avem) a acoperit 14% din deficitul consemnat pe total, la un sold pozitiv de 171 milioane euro. Din păcate, în rest s-au adunat deficite pe toată linia, cu „gaura” produsă de sectorul alimentar ( -195 milioane euro) peste realizările pe zona de maşini exportate.
Totodată, a continuat avansul sistematic al deficitului pe partea de bunuri manufacturate, altele decât cele din industria auto ( -234 milioane euro sau aproape o cincime din deficitul comercial total). Patru cincimi din deficit au apărut scurt, încă din prima lună a anului, pe zona de petrochimie (54% la produse chimice şi derivate şi 27% la combustibili şi lubrifianţi).
Una peste alta, comerţul exterior pe 2019 a debutat cu un rezultat foarte slab, care nu prea e dătător de speranţe pentru încercarea de a reuşi oprirea creşterii rapide a deficitului comercial şi a permite readucerea deficitului de cont curent înapoi în limita recomandată de 4% din PIB.
