fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Chestiunea

Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării

Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu… Mai mult

03.11.2020

Analiză

Primele date în UE privind efectul Covid asupra economiilor în T3 din 2020 – Observații

Economia UE27 a ajuns în T3 2020 la -4% față de T4 2019, ultimul trimestru în care nu s-au manifestat efectele induse de pandemie. Datele… Mai mult

02.11.2020

Asociația Magistraților îi acuză pe premierul Ponta și președintele Băsescu de ”înțelegeri meschine” la numirea procurorilor

de Claudiu Zamfir 1.4.2013

Premierul Ponta si presedintele Basescu

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), apropiată fostului ministru al Justiției Mona Pivniceru, a transmis luni președintelui Traian Băsescu și premierului Victor Ponta o scrisoare în care îi acuză de ”înțelegeri meschine” privind numirea procurorului general al României și a șefului DNA, și ce cere acestora să renunțe la procedura ”netransparentă” pe care cei doi lideri ar fi declanșat-o.

“AMR solicită preşedintelui României şi Primului-ministru revenirea asupra declaraţiilor de intenţie în ceea ce priveşte procedura de numire în funcţiile de conducere la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, se arată în mesajul AMR, semnat de Dan Spânu, președintele asociației.

ONG-ul își motivează solicitarea prin faptul că ”orice implicare politică a justiţiei, fundamentată pe înţelegeri meschine, dincolo de orice închipuire, raportat şi la timpurile pe care avem pretenţia că le trăim, nu face decât să genereze, pe plan intern, un dezechilibru între puterile statului şi un blocaj instituţional, iar în plan internaţional va condamna – pentru totdeauna – România la o lipsă de respect şi de recunoaştere a sa ca stat de drept”.

În context, AMR vrea aplicarea procedurii folosite de fostul ministru al Justiției, Mona Pivniceru, la preselecția procurorilor care urmau să fie propuși de către ministru pentru funcțiile de șefi ai Parchetului.

Asociația Magistraților din România a fost condusă, o perioadă, de judecătoarea Mona Pivniceru, fost ministru al Justiției, care a renunțat la mandatul guvernamental pentru un post la Curtea Constituțională.

AMR s-a remacat în ultima perioadă pentru declanșarea procedurilor care au condus la revocarea judecătorilor Alina Ghica și Cristi Danileț din funcțiile de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Cei doi au fost revocați din CSM la solicitarea instanțelor din țară.

Procurorul general al României și procurorul -șef al Direcției Naționale Anticorupție sunt propuși de ministrul Justiției, supuși avizului Consiliului Superior al Magistraturii și numiți în funcții de președintele României.

Ce le cere AMR președintelui și premierului:

  • AMR reclamă ”poziţiile adoptate în ultimele zile de puterea politică, prin implicarea într-o procedură de numire – netransparentă – pentru funcţiile de conducere din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie”.
  • “În acest context, propunerea ministrului justiţiei – cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii şi numirea realizată de Preşedintele României în aplicarea dispoziţiilor art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 republicată, coroborat cu art. 40 alin. 1 lit. h din Legea nr. 317/2004 republicată, nu poate să facă abstracţie de prevederile existente la nivel european şi internaţional privind statutul magistraţilor”.
  • ”Afirmaţiile aparţinând, pe de o parte, primului-ministru, iar pe de altă parte, preşedintelui României, lasă să se înţeleagă faptul că, pentru ocuparea acestor funcţii, nu va fi continuată procedura declanşată – absolut legal – la data de 17 septembrie 2012 de ministrul de justiţie din acel moment, şi nici nu va fi utilizat un alt proces, deschis şi transparent, prin care persoanele ce urmează a fi numite la conducerea Ministerului Public şi a DNA să fie alese dintr-un număr suficient de mare de candidaţi, de o înaltă calitate profesională – aşa cum s-a reţinut şi în Recomandările formulate de Comisia Europeană în ultimul Raport privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, din 30 ianuarie 2013.
  • Discursul public conduce, în opinia AMR, la concluzia că, în ceea ce priveşte sistemul judiciar, pe segmentul amintit, urmează a se realiza un acord de compromis, ajungându-se la efectuarea unor nominalizări agreate politic, în absenţa oricăror criterii obiective care să se înscrie în spiritul legii, la adăpost de încercările de subordonare a justiţiei.
  • Reamintim celorlalte două puteri în stat că principiul constituţional pe baza căruia justiţia stă alături de ele este acela al separaţiei şi nu al subordonării funcţionale, iar în ceea ce priveşte locul şi rolul pe care-l ocupă aceasta în cadrul statului de drept, el nu este – în niciun caz – cel de pe urmă.
  • Dat fiind că, în sistemul nostru de drept, noţiunea de magistrat are un sens larg, în cuprinsul acesteia fiind incluşi şi procurorii, exigenţele promovării pe criterii obiective privind competenţa profesională, integritatea şi evaluarea acestora trebuie să stea şi la baza numirii lor în funcţiile amintite, fiind exclusă – din acest considerent – orice încercare de asumare politică.
  • Toate afirmaţiile sau propunerile şefului statului, ori ale Primului Ministru – aduse în spaţiu public – privind modul în care vor fi făcute numirile, insistenţa nominalizării unor anumite nume care nu au nicio confirmare valorică în interiorul sistemului, sunt de natură să declanşeze un blocaj de legitimitate a persoanelor ce vor fi desemnate în funcţiile de conducere, cu efecte juridice negative şi implicaţii majore asupra întregii societăţi.
  • Justiţia nu poate exista în afara legii şi în absenţa încrederii cetăţenilor, iar maniera în care este evocată procedura de desemnare a celor care vor conduce parchetele nu numai că nu consolidează statul de drept, dar este în măsură chiar să-l compromită.
  • Sunt de netolerat părerile enunţate de şeful statului, potrivit cărora asociaţiile magistraţilor au acţionat în procedura de revocare a doi membri CSM conform unor interese străine statutului şi convingerii lor.
  • Revocarea membrilor CSM a fost rezultatul voinţei judecătorilor şi nu al asociaţiilor profesionale ale acestora, ea desfăşurându-se în mod democratic, conform dispoziţiilor legale în vigoare, în baza cărora – după o evaluare a activităţii celor doi membri – s-a apreciat, prin vot liber exprimat, că membrii aleşi nu le mai reprezintă interesele.
  • Orice alte scenarii prezentate nu reprezintă decât simple speculaţii, fără nici cel mai mic corespondent în realitate, iar aşa-zisele critici aduse de Preşedintele României unui proces garantat de lege au depăşit cu mult limita unei normale libertăţi de exprimare, indispensabilă democraţiei constituţionale”.

Negocierile Traian Băsescu-Victor Ponta și disensiunile din USL

Crin Antonescu si Mona Pivniceru

Anul trecut, ministrul de atunci al Justiției, Mona Pivniceru, independentă susținută de PNL, i-a propus pe Tiberiu Nițu și Ioan Irimie pentru funcțiile de procuror general al României, respectiv procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, în urma unui proces de preselecție organizat de minister.

CSM le-a dat celor două propuneri avize negative, în urma unor interviuri.

Pe 18 ianuarie 2013, președintele Traian Băsescu a respins cele două propuneri ale Monei Pivniceru, pe motiv că procedura de selecție organizată de MJ a fost netransparentă.

”Motivaţia principală care a stat la baza deciziei domnului preşedinte Traian Băsescu este lipsa de transparenţă a procesului de selecţie organizat de Ministerul Justiţiei, care nu a fost stimulativ pentru ca un număr mai mare de procurori cu bune performanţe să se înscrie la procesul de selecţie”, a motivat Administrația Prezidențială.

Ulterior, șeful statului a arătat că ar fi dispus să accepte la Parchetul general și DNA procurori cu ”dosarele grele” instrumentate și soluționate cu condamnări în instanțe.

Ulterior, în contextul în care Mona Pivniceru nu decisese încă public dacă avea să meargă la Curtea Constituțională sau să rămână la minister, președintele Traian Băsescu i-a propus premierului Victor Ponta să-și asume funcția de ministru interimar al Justiției, postură din care șeful Guvernului să facă propunerile pentru Parchet, în urma unor discuții cu președintele.

”Voi discuta cu premierul zilele acestea, să găsim o soluție. (…) Premierul ar putea să înțeleagă și să-și asume gravitatea situației de la parchete. Eu cred că premierul ar putea debloca situația”, spunea Băsescu, în 12 martie, la postul Digi 24.

Între timp, Mona Pivniceru a acceptat postul de la Curtea Constituțională, fiind validată de Senat și a demisionat din Guvern, deși abia peste 3 luni urmează să meargă la CCR.

Vineri, la Antena 3, premierul Ponta, copreședintele social-democrat al USL, ministrul interimar al Justiției, a recunoscut că nu exclude posibilitatea să o propună pe fostul procuror general Laura Kovesi la șefia DNA, aceasta fiind varianta dorită de Traian Băsescu.

Întrebat exclude ca Laura Kovesi să fie numită procuror-șef al DNA, Victor Ponta a răspuns: “Nu exclud niciun nume, în afară de domnul Morar”.

Premierul precizase anterior că urma să aibă discuții cu președintele Băsescu și CSM privind propunerile pe care le va face la Parchet.

Duminică, seara, tot la Antena 3, copreședintele liberal al USL, Crin Antonescu, a evocat chiar și varianta ruperii USL, dacă premierul Ponta o va nominaliza pe Kovesi, însă liderul PNL a precizat că ”are îndoieli” asupra posibilității destrămării coaliției de guvernare.

”În momentul în care doamna Mona Pivniceru a făcut personal opţiunea fermă pentru Curtea Constituţională, premierul a solicitat acest interimat şi mie îmi pare că, atât timp cât suntem în continuare în alianţă, nu putem refuza premierului acest drept. Mai departe, ce să facem, să rupem USL? Poate e şi asta o variantă”, a afirmat Crin Antonescu.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.4.2013

Lăsați un comentariu


Europa

Pulsul Sănătății: În România se fac anual 38 investigații CT, RMN și PET la 1.000 de locuitori. Media UE – 204, Austria și Franța – 330, respectiv 324

Mariana Bechir

România are o rată de utilizare a tehnologiilor imagistice de 5,4 ori mai mică decât media UE – 38 de CT-uri, RMN-uri și PET-uri la… Mai mult

Stiri

Summitul G20 / China a propus folosirea codurilor QR la persoane, cu informații despre testele Covid, pentru redeschiderea călătoriilor internaționale

Iulian Soare

Președintele chinez Xi Jinping a propus, în cadrul summitului G20, un „mecanism global” bazat pe coduri QR, pentru a redeschide călătoriile internaționale. Codurile ar urma… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Datele celei de a treia rectificări bugetare: deficitul pe 2020 crește cu peste 5,64 mld. lei

Vladimir Ionescu

Deficitul bugetului de stat pe 2020 va fi de 5.647 milioane de lei, după diminuarea veniturilor cu 4.359,4 milioane de lei, și majorarea cheltuielilor prin… Mai mult

Stiri

Document / Planul Național de Redresare și Reziliență, variantă efemeră pe site-ul MFP

Victor Bratu

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat luni pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document pe care l-a retras, fără explicații, după câteva… Mai mult

Stiri

Detașamentul “Carpathian Pumas” și-a încheiat misiunea în Mali

Razvan Diaconu

Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din Constanța găzduiește marți o ceremonie de încheiere a misiunii detaşamentului Forţelor Aeriene Române care a participat la Misiunea Multidimensională Integrată… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de 4,4 milioane euro pentru aeroporturi regionale

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, schema de ajutor a României de 21,3 milioane de lei (aproximativ 4,4… Mai mult

Europa

Grupul BMW intră în domeniul producției de roboți industriali

Adrian N Ionescu

Grupul auto german BMW intră în domeniul producției de roboți industriali și înființează IDEALworks GmbH, o subsidiară deținută integral, proiectată să devină „un furnizor de… Mai mult