Asociația Magistraților din România (AMR) a cerut luni Avocatului Poporului să atace la CCR ordonanța de urgență aprobată de guvern pentru a reglementa cadrul juridic al interceptărilor după ce Curtea a declarat neconstituțională supravegherea tehnică pusă în aplicare de SRI în dosarele penale.
Victor Ciorbea, cel care ocupă poziția de Avocat al Poporului, a declarat că se vor studia practica europeană și decizii ale CEDO relevante în domeniu.
În opinia asociației, ordonanța de urgență aprobată vineri seara prezintă mai multe nereguli, printre care:
- a fost extinsă „în mod nepermis” aria organelor de cercetare penală speciale, reglementare existentă și în prezent, dar care a vizat numai ofițerii anume desemnați de către comandanții unităților militare, comandanții de garnizoană, comandanții centrelor militare și căpitanii porturilor. De asemenea, faptul că SRI devine organ de cercetare penală specială “conduce la pierderea tuturor progreselor înregistrate în ultimii 26 ani împotriva concepțiilor și practicilor unui stat totalitar, cum a fost cel anterior anului 1989, întemeiat pe organe de forță”, spune AMR.
- Dacă Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor este o unitate militară secretă, “rezultă că acesta funcționează obligatoriu pe baza principiului subordonării, ceea ce ridică întrebarea în ce măsură instituția aleasă poate garanta o independență deplină operațiunilor ce ar trebui să se realizeze”
- desemnarea unui judecător care să verifice modul în care sunt executate mandatele de interceptare și supraveghere tehnică, nu numai că ar încărca prea mult magistratul respectiv, dar încalcă principiul repartizării aleatorii.
Guvernul a aprobat vineri seara reglementările necesare aplicării mandatelor de interceptare după ce CCR a declarat neconstituțională supravegherea realizată de SRI în dosarele penale.
Marea noutate este că SRI devine organ de cercetare penală specială, pentru infracțiunile de siguranță națională și terorism. Va putea face acte de cercetare penală specială în limitele infracțiunilor definite de siguranță națională de la titlul 10 din Codul Penal (trădare, spionaj etc.).
”Acest lucru este legat de mandatele de siguranţă naţională care privesc exclusiv infracţiunile grave şi foarte grave din Titlul 10 din Codul penal la care se adaugă şi terorismul şi ţinând seama de o agendă europeană care ne face să fim mai vigilenţi decât acum cinci ani să asigurăm continuitate în ceea ce se face în aceste mandate de siguranţă naţională. Şi în acest sens, într-un mod limitat şi limitativ prevăzut de lege este adevărat că SRI poate să facă acte de cercetare penală fiind în acest sens un organ de cercetare penală specială”, a explicat ministrul Justiției, Raluca Prună.
