Patru oficiali ai administraţiei Ianukovici, printre care şi şeful serviciului secret SBU, au fost scoţi de către UE de pe lista neagră – care prevede interdicţii de călătorie şi îngheţarea activelor deţinute în UE – ca urmare a eşecului justiţiei ucrainene de a-i ancheta şi aduce în faţa justiţiei pentru acuzaţia pentru care au fost interzişi în UE: delapidarea banilor publici, scrie European Voice.
Deşi suspectat de uciderea protestatarilor de pe Maidan, Olexandr Yakymenko, care a ocupa postul de şef al serviciului de securitate internă, SBU, din 2013 în 2014, acesta a fost pus sub sancţiunile UE nu pentru suspiciunea de ucidere a protestatarilor antiguvernamentali, ci pentru cea de delapidare a banilor publici.
Crimele sunt investigate în Ucraina, în acest moment.
Viktor Ianukovici şi apropiaţii săi sunt bănuiţi că au furat de la stat sume între 8 şi 10 miliarde de dolari, potrivit unor estimări ale unor instituţii şi experţi occidentali, în timp ce premierul Arseni iaţseniuk vorbeşte despre o sumă de 37 de miliatde de dolari.
Aceştia au sustras banii publici prin atribuirea de contracte publice, prin preţuri nejustificate la energia electrică sau prin folosirea incorectă a certificatelor privind emisiile de dioxid de carbon. Nu în ultimul rând, prin furt pur şi simplu.
Şi totuşi, justiţia de la Kiev nu a reuşit în anul care a trecut să construiască un caz în care să demonstreze aceste suspiciuni.
Prin urmare, fostul şef al serviciilor secrete ucrainene este liber acum să călătorească în UE şi să folosească activele pe care le deţine aici.
Alături de el sunt acum şi doi foşti consilieri, apropiaţi ai preşedintelui Ianukovici, Adrei Portnov şi Igor Kalinin. Sancţiunile au fost ridicate şi în cazul fiului fostului premier, Mikola Azarov, omul de afaceri Oleksi Azarov.
În schimb, UE a prelungit până în luna iunie sancţiunile pentru unul dintre fiii fostului preşedinte Ianukovici, pentru fratele fostului şef al administraţiei prezidenţiale, om de afaceri, pentru foştii miniştri ai Justiţiei şi Educaţiei.
Regimul de sancţiuni al UE este însă puternic contestat de foştii oficiali ucraineni. Cei trei membri ai familiei Ianukovici, fostul premier şi fiul acestuia, un miliardar ucrainean şi un fost ministru au adus cazurile lor în faţa Curţii de Justiţie a UE.
Fostul preşedinte ucrainean susţine că restricţiile, pe care UE le-a impus la câteva zile după ce acesta a fugit de la putere, nu au fost justificate şi argumentate şi nu se bazează pe dovezi concrete.
Prin urmare, justiţia ucraineană mai are la dispoziţie trei luni ca să investigheze şi să aducă în faţa instanţelor oficialii guvernului ianukovici, acuzaţi de delapidare de fonduri.
UE a pierdut recent o serie de procese pe această temă: ca urmare, a fost obligată să anuleze sancţiunile impuse Hamas şi Tigrilor Tamili, principalele forţe rebele în conflictul civil din Sri Lanka.
Tocmai din acest motiv, UE a fost criticată de ambasadorul SUA la Bruxelles, Anthony Luzzatto Gardner. Diplomatul american a afirmat că SUA sunt „din ce în ce mai îngrijorate de slăbiciunea mecanismului de sancţiuni european, mai ales când persoane sau companii vizate aduc cazul în faţa justiţiei comunitare”.
Critica adusă este că instituţiile comunitare nu au adus prompt şi dovezi care să facă faţă examinării riguroase în instanţă a motivelor impunerii sancţiunilor.
