vineri

19 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

19 ianuarie, 2015

francul elvetianUn franc elveţian puternic a trimis fiori în Europa, şi în special în Europa Centrală şi de Est. Moneda elveţiană a crescut semnificativ faţă de monedele acestor ţări, faţă de euro, de forint şi, în special, faţă de zlotul polonez.

The economist arată că, în ciuda panicii de pe bursă şi din pieţe, regiunea este mult mai pregătită să facă faţă unei astfel de rate de schimb decât era acum şase ani. Impactul este, mai degrabă, politic, mai ales în Polonia, unde sunt alegeri parlamentare în toamnă, decât în plan economic.

Europa Centrală şi de Est, puţin afectată de cursul francului: Costurile sunt politice

Polonia este cea mai expusă ţară din regiune la o apreciere a francului elveţian. Deşi reglementatorii din Polonia au fost mai precauţi în privinţa  creditelor în monede străine, acestea au fost totuţi acordate clienţilor mai prosperi, iar numărul lor nu este mic. Din totalul de credite, 14,6% sunt în fraci, iar 37% din datoria totală a gospodăriilor este denominată în moneda elveţiană.


deocamdată, creditele neperformante sunt de doar 3% în Polonia şi chiar dacă nivelul lor ar creşte, tot nu ar submina fondamentul solid al sistemului bancar polonez.

Chiar şi economia – estimată să crească anul acesta cu 3,5% –  va simţi un efect minor, deşi unele bănci, care au utilizat creditele în franci în mare măsură, se află în situaţia în care acţiunile lor să scadă.

În schimb efectele ar putea fi politice, în condiţiile alegerilor parlamentare din toamnă şi a faptului că 550.000 de familiii îşi văd bugetul dat peste cap de aprecierea monedei elveţiene.

Partidul de opoziţie Lege şi Justiţie a susţinut foarte vocal ca aceia care s-au împrumutat în franci să fie protejaţi, iar aceasta retorică va deveni tot mai accentuată, din cauza alegerilor. Partidul de opoziţie este, în sondaje, aproape la egalitate cu Platforma Civică, aflată la putre, tocmai de aceea cum va juca guvernul este esenţial.


Opoziţia susţine o rambursare a creditelor la cursul de schimb de dinaintea creşterii francului, în timp ce reprezentanţii guvernului şi ai băncii centrale susţin că este nevoie de timp să vadă ce se va întâmpla cu francul şi reacţia pieţelor pe termen mai lung.

România – în ciuda panicii în rândul clienţilor băncilor care au credite în franci elveţieni, al căror număr este estimat la 150.000 – nu are de ce să îşi facă probleme referitor la efectele economice, arată The Economist.

În Croaţia, banca centrală a cerut, în 2013, convertirea împrumuturilor făcute în franci în kune, moneda locală. În ţările baltice, majoritatea creditelor este, la fel ca în România, în euro, iar faptul că au aderat la această monedă îi ajută.

Iar Ungaria a luat deja cea mai radicală decizie, în urma problemelor din 2009: conversia tuturor creditelor în monedă străină în forinţi, la cursuri de schimb favorabile.

Ultima fază a acestui program se încheie în acest an, aşa că Ungaria este şi ea scutită de şocul aprecierii francului elveţian, în urma deciziei SNB.

Perdanţii scumpirii francului

Aprecierea francului a provocat pierderi pentru bănci şi pentru fonduri de investiţii. DeutscheBank, Citigroup şi Barclays au avut pierderi cumulate , potrivit estimării Bloomberg, de 400 de milioane de dolari.

Pierderile ar putea fi de miliarde, susţin analiştii, pierderi ale băncilor mari, brokerilor, fondurilor de investiţii, fondurilor mutuale şi ale speculatorilor de valute.

Investitorii se refugiază în active mai sigure: aur şi acţiuni germane, ceea ce a dus la o scădere a acţiunilor companiilor elveţiene. Mulţi dintre investitori cred că acestea vor avea probleme cu menţinerea nivelului actual al exporturilor.

De exemplu, acţiunile producătorului de ceasuri Swatch au scăzut cu 15% după anunţul băncii centrale. Seful diviziei de investiţii a băncii UBS a estimat pierderi de 5 miliarde de franci elveţieni ale exportatorilor.

Turismul din Elveţia are şi el de pierdut, în condiţiile în care ţara a devenit una dintre cele mai scumpe: vacanţele, ski-pass-urile, totul a crescut ca preţ din momentul renunţării la rata fixă de schimb.

Motivele în spatele deciziei SNB

Anunţul Băncii Naţionale Elveţiene că nu va mai menţine francul la o rată fixă de schimb faţă de euro a creat panică pe piaţă. Ca urmare, de la 1,2 franci pentru un euro, moneda unică europeană a ajuns la 0,85 de franci la un moment dat, joi, în ziua anunţului băncii centrale de la Berna (SNB).

The economist analizează motivele deciziei SNB :

  1. Elveţienii sunt furioşi că SNB a constituit rezerve de monede străine foarte mari – 480 de milioane de dolari, o sumă egală cu 70% din PIB – iar tipărirea de bani la ritmul la care se întâmpla risca să ducă la hiperinflaţie.

Totuşi, arată publicaţia britanică, este o temere oarecum nejustificată, întrucât rata inflaţiei în Elveţia este prea mică, nu prea mare. Subiectul este însă unul fierbinte, din punct de vedere politic. În luna noiembrie a fost un referendum (care privea cresterea rezervelor de aur ale Elveţiei) care, dacă ar fi fost validat, ar fi făcut dificil pentru SNB să îşi crească rezervele.

Pe de altă parte, faptul că SNB cumpără valute străine înseamnă că investeşte în ceva imprevizibil şi nu foarte sigur în timp. Spre deosebire de Fed, de exemplu, care cumpără obligaţiuni americane, a cror valoare nu va face decât să crească, în viitor. Pe când valutele sunt mult mai volatile.

  1. Mulţi se aşteaptă ca joi, Banca Centrală Europeană să ia decizia de quantitative easing (relaxarea cnatitativă, tradusă prin tiparirea de monedă), care creează bani pentru cumpărarea de bonduri guvernamentale. Asta va duce la o scădere a valorii monedei euro, ceea ce ar fi determinat SNB să tipărească şi mai mulţi franci, pentru a menţine nivelul ratei fixe
  2. În 2014, euro s-a depreciat în raport cu celelalte monede importante. Prin urmare, francul – fiind legat de o rată fixă de euro – s-a depreciat şi el: în 2014 a pierdut 12% din valoare în raport cu dolarul şi 10% în raport cu rupia.

Un franc mai ieftin duce la o creştere a exporturilor în America şi India, care reprezintă 20% din totalul exporturilor Elveţiei. Dacă francul elveţian nu este supraevaluat, atunci nu există motive pentru a-l slăbi, argumentează banca centrală elveţiană. Însă produsele elveţiene devin, dintr-o dată, mult mai scumpe.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: