România este tranzitată de o rută a migraţiei spre Europa, reiese din documente oficiale ale Europol.
Este, deocamdată, o rută de importanţă secundară, dar studii recente ale diverselor organizaţii de profil arată că reţelele de traficanţi demonstrează capacitate de reacţie rapidă la măsurile pe care diverse state le adoptă în încercarea de a controla sau stăvili fluxurile de imigranţi.
Asta nu înseamnă, însă, că România stă cu mâinile în sân :
Pe de o parte, în condiţiile în care vecinii, Bulgaria şi Ungaria, îşi mobilizează armatele naţionale în operaţiuni de limitare a migraţiei, din România se aud asigurările vicepremierului Gabriel Oprea, care afirmă că nu există o presiune migraţionistă crescândă pentru ţara noastră.
Pe de altă parte, în fundalul acestor asigurări, nu trece o zi în care să nu fie arestați în Europa de est cetățeni români care lucrează pe post de călăuze pentru imigranți. Numărul lor a ajuns, în doar câteva zile, la 27. Și abia a început.
Români, pe post de cărăuşi
Din perspectivă românească, declarațiile lui Gabriel Oprea sunt adevărate din punct de vedere forma :
- geografic, nu ne regăsim ca teritoriu pe culoarul Balcanilor de Vest, prin state care la rândul lor sunt furnizori de migraţie ilegală
- ca perspectivă economică şi din punctul de vedere al asistenţei sociale nu există comparaţie între România şi Vestul Europei (vezi prevederile legale în baza cărora se alocă azilanţilor pentru hrană mai puţin de 4 lei pe zi de persoană) – pentru imigranți nu e o miză economică rămânerea pe teritoriul României.
- noii migranţi aleg preponderent ca destinaţii locuri unde sunt stabiliţi concetăţeni, sau grupuri religioase apropiate
(Citiţi şi: „O analiză în criza imigranției: Balcanii produc mai mulți imigranți decât războaiele din Africa. Ultimele tragedii care au zguduit Europa”)
Din perspectivă europeană însă, lucrurile arată totuşi diferit: un număr îngrijorător de mare de români par conectaţi la reţele de trafic uman, în calitate de cărăuşi.
Potrivit unui comunicat MAE emis duminică, ambasada României în Ungaria a fost informată, duminică, de Poliţia din Budapesta, că alti trei cetăţeni români au fost reţinuţi în 29 august pentru suspiciunea de trafic de persoane.
MAE precizează duminică faptul că, din data de 26 august, în Ungaria au fost reţinuţi 26 de cetăţeni români pentru trafic de persoane.
Până în acest moment, niciunul dintre aceştia nu a solicitat asistenţă consulară, menţionează comunicarul Ministerului Afacerilor Externe.
„Ambasada României la Budapesta menţine legătura cu autorităţile ungare în cazurile cetăţenilor români reţinuţi în Ungaria pentru trafic de persoane”, se mai arată în comunicat.
Potrivit poliţiei din Gyor-Moson-Sopron, un şofer român în vârstă de 29 de ani a fost reţinut sâmbătă, după ce în autovehiculul său au fost descoperiţi şase cetăţeni sirieni, care nu deţineau documentele necesare trecerii frontierei din Ungaria şi Austria. Prin urmare, românul este cercetat de autorităţile ungare pentru trafic de persoane.
Potrivit poliţiei din judeţul Csongrad, un alt român a fost reţinut în noaptea de sâmbătă spre duminică, în timp ce conducea o camionetă marca Ford pe autostrada M5, în care erau înghesuiţi 41 de imigranţi clandestini. Românul va fi de asemenea cercetat pentru trafic de persoane.
De asemenea, sâmbătă seara, MAE a anunţat că autorităţile austriece au confirmat reţinerea a doi cetăţeni români, şoferi ai unor camioane în care se aflau mai multe persoane, în localitatea Braunau, respectiv la Salzburg.
The Independent a acordat atenţie acestori ultime cazuri, duminică publicând imaginea unuia dintre românii arestaţi din cauză că în camionul pe care îl conducea au fost găsiţi 26 de migranţi, din Siria, Afghanistan şi Bangkadesh, printre care 3 copii “sever deshidrataţi” care au trebuit spitalizaţi de urgenţă.
Hărțile Europol şi afirmaţiile ministrului Gabriel Oprea
Pe 17 martie 2015, în localitatea olandeză Haga a fost lansată o forţă operaţională unită, JOT Mare, ca răspuns la problema din ce în ce mai presantă a migraţiei ilegale.
Găzduită în sediul Europol, JOT Mare are misiunea de a lupta cu grupurile de crimă organizată care facilitează transportul migranţilor peste Mediterană către Uniunea Europeană.
Din hărţile puse la dispoziţie participanţilor la evenimentul de lansare al JOT Mare se poate observa că România figurează pe rutele migraţiei.
O statistică dată publicităţii la momentul respectiv demonstrează că Europol a identificat în România spuspecţi şi conexiuni ale unor grupuri de crimă organizată, transportatori, hoteluri, numere de telefon şi adrese de mail. Graficul Europol, mai jos.
Un studiu publicat de Middle East Survey, vezi grafic mai jos, descrie chiar o rută a imigraţiei a Balcanilor de Est, care pleacă din Turcia, traversează Bulgaria, România, Ungaria, cu destinaţie Austria sau Germania.
Aceste date şi tendinţe lipsesc din discursul oficialilor români atunci când vine vorba despre migraţia ilegală: pe 27 august, ministrul de Interne, Gabriel Oprea, prezida o reuniune a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, la finalul căreia lansa asigurarea că România nu prezintă o presiune migraționistă crescândă.
Ministrul Oprea îşi baza afirmaţia pe faptul că “instituțiile din domeniul securității naționale au monitorizat permanent evoluția din zonă, informând periodic factorii decidenți cu pachete analitice, diagnoze, prognoze și evaluări de risc asupra securității naționale”.
“Le-am cerut tuturor membrilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență să avem o atitudine responsabilă, să acționăm preventiv (…). Am decis să întărim măsurile de securitate la frontiera cu Serbia pentru a evita riscurile colaterale”, a declarat vicepremierul, citat de Agerpres.
Cum se schimbă tiparele migraţiei
Un studiu Foreign Policy In Focus, publicat în mai 2015, arată cum au evoluat în ultimii ani tiparele migraţiei.
- Între 2007 şi 2011, un număr mare, dar neprecizat de imigranţi din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia de Sud traversau Turcia spre Grecia. Mişcarea a determinat Atena şi Frontex, agenţia europeană pentru controlul frontierelor, să ia măsuri de creştere a măsurilor de siguranţă.
- În 2012, urmare a acestor măsuri, numărul imigranţilor ajunşi în Grecia pe rute terestre a scăzut cu 95%
- În 2014, potrivit statisticilor europene, 280.000 de imigranţi ilegal au ajuns în UE, în principal pe rutele din Vestul, Centrul sau Estul Mediteranei şi prin Balcanii de Vest. Dintre aceştia, 220.194 au traversat cu vase Marea Mediterană. Grecia a suplimentat cu 26 numărul vaselor de patrulare.
- În 2015, explodează numărul celor care vin spre Europa pe ruta terestră a Balcanilor de Vest. Bulgaria decide să întărească controlul la granite şi adoptă recent o hotărâre de contruire a unui gard, în lungime de aproximativ 160 de km, la graniţa comună cu Turcia, pentru a stopa afluxul de migranţi, în majoritate de origine siriană.
De remarcat faptul că ambarcaţiunile din Africa continuă cu succes să traverseze Marea Mediterană, în pofida temerilor europene că printre migranţi s-ar putea strecura simpatizanţi ai reşelelor teroriste şi în pofida prezenţei sporite a navelor de luptă NATO şi ale SUA de la debutul agresiunii ruseşti din Ucraina.
Urmărește-ne pe Google News
