10 februarie, 2022

Un număr de 15 ONG-uri au lansat un apel prin care le cer senatorilor să respingă proiectul de lege ce extinde interceptarea comunicațiilor electronice.

Proiectul a fost introdus de Guvernul Florin Cîțu și obligă furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP să creeze infrastructură de interceptare a conținutului și să o pună la dispoziția organelor de cercetare penală și SRI.

Punerea la dispoziția procurorilor și SRI urmează să se facă, potrivit proiectului, nu doar în condițiile Codului de procedură penală, ci și în condițiile Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională.

Cât timp Codul de procedură penală nu prevede obligația de a pune la dispoziție anumite date – de exemplu “istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente” (practic orice pagină web cu ora, minutul și secunda vizitei) – înseamnă că proiectul de lege extinde spectrul interceptării, explică semnatarii apelului.

Apelul celor 15 ONG-uri:

”Organizațiile semnatare fac un apel la dvs. pentru a respinge, în ședința de plen în care va fi votat Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice şi pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice (L532/2021, Codul Comunicațiilor), prevederile prin care este introdus Articolul 10 indice 2, în integralitate, sau a-l retrimite în Comisiile de specialitate pentru acest lucru.

Amintim că proiectul de lege menționat are ca scop principal transpunerea în legislația românească a Directivei (UE) 2018/1972 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice. Contrar prevederilor Directivei, Guvernul României, ca inițiator al proiectului de lege, a adăugat unele măsuri de extindere a interceptării comunicațiilor electronice.

Tocmai aceste prevederi care nu fac parte din legislația europeană sunt controversate. Chiar și în forma modificată în urma ședinței comune a Comisiilor juridică, economică și pentru comunicaţii, din 8 februarie 2022, acest articol continuă să ridice o serie de probleme grave:

Lărgirea interceptării comunicațiilor NU trebuie făcută prin Codul Comunicațiilor. Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP nu au nicio legătură și nu sunt reglementați prin Directiva europeană 2018/1972 (Codul european al comunicațiilor) pe care Codul Comunicațiilor are rolul de a o integra în legislația românească. Adăugarea acestor furnizori în lista celor care au obligații de interceptare a comunicațiilor sau a obligațiilor suplimentare de interceptare (detalii la pct. 4, mai jos) ar putea fi făcută doar prin amendarea Codului de procedură penală, într-un proces transparent și cu respectarea garanțiilor legale.

Furnizorii de servicii de găzduire electronică (inclusiv cei cu resurse IP) sunt deja reglementați de Legea 365/2002 privind comerțul electronic, iar obligația prevăzută de Articolul 10 indice 2 din Codul Comunicațiilor ca acești furnizori să notifice ANCOM intră în conflict și cu legea deja în vigoare, cu Directiva Ecommerce în vigoare dar și cu propunerea de directivă europeană Digital Services Act, aflată în proces de adoptare la nivelul UE.

Obligă furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP (și nu doar pe cei de pe teritoriul României, ci pe toți cei care oferă servicii pe teritoriul României) să creeze infrastructură de interceptare a conținutului și să o pună la dispoziția organelor de cercetare penală și SRI nu doar în condițiile Codului de procedură penală (deci cu mandat de la judecător), ci și în condițiile Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională. În practică, teoretic, Facebook ar putea fi, de exemplu, obligat să ofere acces la chat-ul din Facebook Messenger. Iar dacă un furnizor ca Facebook poate ignora presiunile organelor de cercetare penală, care acționează fără mandat de la judecător, nu la fel vor sta lucrurile și pentru micile companii românești, care furnizează astfel de servicii de găzduire electronică cu resurse IP. Aceștia nu vor mai putea garanta confidențialitatea informațiilor.

Obligații de a pune la dispoziție anumite date – de exemplu “istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente” (practic orice pagină web cu ora, minutul și secunda vizitei) nu există în Codul de procedura penală, deci vorbim în mod evident de o lărgire a spectrului interceptării.

Articolul 10 indice 2 nu respectă garanțiile Curții Constituționale a României, care a precizat în mod constant că astfel de texte vagi și neclare nu pot sa fie constituționale, în special în domeniul interceptării comunicațiilor și a datelor de trafic (Decizia CCR 461/2014 par. 37; Decizia CCR 17/2015 par. 63).

Pentru rezolvarea acestor probleme, vă solicităm să retrimiteți la Comisii proiectul de lege, sau să votați un amendament care elimină din textul proiectului teza a doua a Art. 2, pct. 28 al proiectului de lege L532/2021 (prin care se introduce Art. 10 indice 2 în OUG 11/2011 privind comunicațiile electronice).”