Un apel fără precedent a fost transmis autorităților de la București, de mai mulți parteneri occidentali ai României. Aceștia cer coaliției majoritare să ia în considerare potenţialul impact negativ al amendamentelor la legislaţia penală și “să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei”.
Declaraţia comună este semnată de ambasadorii a 11 state occidentale: ai Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elveţiei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Suediei şi Statelor Unite ale Americii.
Apelul integral:
Noi, partenerii şi aliaţii internaţionali ai României, facem apel la toate părţile implicate în modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei.
România a demonstrat un progres considerabil în combaterea corupţiei şi construirea unui stat de drept eficient. Îi încurajăm pe români să continue pe această cale.
Partenerii UE evocă de asemenea concluziile Consiliului European privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, din 12 decembrie 2017, care solicitau României să îşi concentreze eforturile asupra consolidării progreselor obţinute, să evite orice pași înapoi şi să apere independenţa judecătorilor şi procurorilor.
Urmărim cu atenţie schimbările la codurile penal şi de procedură penală şi ne menţinem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internaţională în domeniul aplicării legii şi pot afecta negativ lupta împotriva infracţiunilor violente, a infracţionalităţii organizate transfrontaliere, a infracţiunilor financiare şi a traficului de droguri şi de fiinţe umane.
Încurajăm toate părţile implicate să reexamineze răspunsul experţilor juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii şi să solicite sprijinul experţilor juridici internaţionali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupţiei şi Comisia de la Veneţia.
Toate cele trei legi din primul pachet al Justiției au fost adoptate și revotate după ce președintele le-a retrimis la reexaminare sau CCR a declarat neconstituționale unele prevederi. Legea de modificare a organizării judiciare a fost contestată la CCR joi, de către șeful statului.
Acest prim set de modificări aduse sistemului judiciar încearcă restrângerea unor atribuții ale președintelui, extind prerogativele minsitrului Justiției și introduc reguli ce ar putea duce controlul indirect al procurorilor.
În ceea ce privește codurile, doar Codul de procedură penală a fost adoptat până acum, la Codul Penal începând joi dezbaterile. Cpp a fost contestat la CCR.
Comisia de la Veneția urmează să emită un raport interimar privind așa-numita reformă a Justiției, dar liderii coaliției au declarat de mai multe ori că nu există nici o prevedere care nu corespunde standardelor europene în domeniu.
PSD a anunțat că va exista o sesiune extraordinară a Parlamentului (în perioada 1 – 9 iulie), pentru adoptarea celor două coduri.
Potrivit criticilor acestor modificări, anchetele penale vor fi îngreunate, victimele vor pierde mai multe drepturi (reglementate inclusiv prin directive europene), totul în favoarea celor acuzați de corupție și alte infracțiuni specifice gulerelor albe.
Urmărește-ne pe Google News
