miercuri

7 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 septembrie, 2022

La 30 de ani după ce ororile războaielor balcanice au scos la iveală incapacitatea Europei de a face față conflictelor de pe teritoriul european, invazia Rusiei în Ucraina demonstrează cât de puține s-au schimbat.

O analiză Politico arată că marile puteri militare ale UE, Franța și Germania, continuă să spună că Europa va trebui să înceteze să se bazeze pe SUA dar fac exact asta.

Franța și Germania, îngrijorare maximă, acțiune nulă

Pe măsură ce Iugoslavia a început să se destrame în 1991, ministrul de externe luxemburghez Jacques Poos a lansat remarca nefast- optimistă: „Acesta este ora Europei, nu cea a americanilor”. De atunci, de ani, UE tot încearcă să se transforme într-o forță militară.


Îngrijorați de mantra „America First” a fostului președinte american Donald Trump, atât președintele francez Emmanuel Macron, cât și fostul cancelar german Angela Merkel au emis avertismente îngrozitoare că, din punct de vedere militar, UE nu se mai poate baza pe SUA.

Emmanuel Macron vorbește în mod continuu despre miza uriașă pentru ca Europa să își stabilească propria agendă de securitate, dar angajamentele sale – împreună cu cele ale multor alți politicieni europeni de rang înalt – de a urma o politică de „autonomie strategică” europeană au fost până acum aproape exclusiv retorice.

În fața atacului criminal declanșat de președintele Vladimir Putin împotriva celei mai mari țări din Europa, Franța și Germania au petrecut șapte luni bazându-se militar pe Washington și, într-o măsură mai mică, pe Marea Britanie, pentru a garanta democrația și libertatea unui aliat apropiat al UE.

Sprijin militar pentru Ucraina- date comparate

Potrivit Institutului Kiel pentru Economie Mondială, SUA au promis 25 de miliarde de euro în sprijin militar Ucrainei, iar Regatul Unit a promis 4 miliarde de euro.


În schimb, Germania a promis 1,2 miliarde de euro, în urma Poloniei (1,8 miliarde de euro). Sprijinul militar al Franței pentru Kiev abia se atinge 233 de milioane de euro, în urma Estoniei în clasamentul donatorilor de asistență militară.

Marea Britanie a antrenat 5.000 de militari ucraineni, iar Franța a antrenat 100.

Aceste discrepanțe sunt o chestiune de voință politică, nu de putere financiară. UE are un produs intern brut anual de 14 trilioane de euro și un buget de apărare combinat de 230 de miliarde de euro.

Franța, totuși, a subliniat că nu dorește să fie „cobeligerantă” în război sau să „umilească” Rusia, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz subliniază pericolele de a fi absorbit de conflict.

Ministrul german al apărării repetă, în 2022, concluzii din 2017 ale Angelei Merkel

Într-un discurs susținut luna aceasta, ministrul german al apărării, Christine Lambrecht (foto), a recunoscut că situația este insuportabilă. „Germania și europenii depind de o ordine de pace pe care nu o pot garanta singure”, a spus Lambrecht, adăugând că acest lucru este deosebit de problematic, deoarece America își îndreaptă tot mai mult „atenția principală” către Pacific.

„Concluzia este clară: noi, europenii și, prin urmare, noi, germanii, trebuie să facem mai mult pentru a putea arăta în mod credibil atât de multă forță militară, încât alte puteri nici să nu se gândească să ne atace.”

Fostul cancelar Angela Merkel ajunsese la o concluzie similară în 2017 – spunând într-un miting de partid din München: „Noi, europenii, trebuie să ne luăm cu adevărat soarta în propriile mâini” – fără să se întâmple prea multe după aceea.

Incapabili de cooperare în proiectul avionului de luptă european

Deși UE a înțeles de multă vreme că nu va reuși să-și sporească în mod credibil capacitățile de apărare atâta timp cât va păstra 27 de armate, care încearcă adesea să îndeplinească individual aceleași sarcini și să-și dezvolte propriul echipament.

Puține lucruri simbolizează atât de bine slaba cooperare și neîncrederea între state membre decât situația dificilă a FCAS, proiect militar comun franco-germano-spaniol.

FCAS, care înseamnă Future Combat Air System, este blocat de ani de zile și a suferit noi eșecuri, chiar dacă guvernele europene promit un angajament reînnoit pentru apărare.

Primele modele ale avionului european de luptă nu sunt așteptate înainte de 2040, în special din cauzaă dezacordurilor dintre francezi și germani cu privire la conducerea proiectului comun.

”Franța nu se poate baza cu adevărat pe Germania în chestiuni de apărare”

Oficialii francezi și experții în apărare sunt iritați de recenta decizie germană de a înlocui așa-numita „cotă nucleară” a forțelor sale aeriene (aeronave capabilă să lanseze bombe nucleare) cu avioane de luptă americane F-35.

„Nu există o linie foarte clară în Germania, unele lucruri sunt liniștitoare, altele sunt îngrijorătoare. Franța nu se poate baza cu adevărat pe Germania în chestiuni de apărare”, a declarat Pierre Haroche, expert european în apărare la think tank-ul IRSEM, susținut de Ministerul Apărării al Franței.

„Prioritatea Germaniei nu este să construiască o apărare europeană, ci să-și reconstruiască armata care se destramă. Vrea să-și recapete statutul de bun elev NATO”, a adăugat el.

Oficialii germani asigură că decizia achziției de F-35 nu schimbă angajamentul Berlinului față de proiectul FCAS. Ei susțin că soluția F-35 a fost aleasă pentru că trebuiau cumpărate imediat avioane noi, în timp ce FCAS este departe de a fi operațional.

În plus, oficialii de la Berlin susțin că Washington nu ar fi fost de acord ca bombele nucleare (produse de americani) să fie transportate de un avion ale cărui planuri de construcție nu au fost puse anterior la dispoziția americanilor.

Ripostă germană: Trebuie să fie clar, trebuie să fim tratați ca egali

La rândul său, Germania a acuzat industria de apărare a Franței că nu este fair play atunci când vine vorba de cooperarea militară.

„În tot ceea ce discutăm, trebuie să fie clar: trebuie să fim tratați ca egali. Nu pot exista companii industriale franceze care să ne restricționeze accesul la anumite cunoștințe. Ar trebui să plătim pentru asta, dar nu obținem acces complet la toate datele? Nu se poate”, a spus Christine Lambrecht pentru Politico.

Totuși, ministrul german al Apărării a recunoscut că, pentru a stimula proiectele europene comune de apărare, Germania trebuie să renunțe la politica de a bloca exporturile de arme către aliați dacă armele respective sunt originare din Germania sau dezvoltate în comun.

Germania a interzis aliatului său NATO Estonia, de exemplu, să vândă arme Ucrainei cu puțin timp înainte de război, potrivit Wall Street Journal.

Bruxelles nu are soluții

Bruxelles încearcă să convingă țările europene să se alăture în proiecte comune de apărare, dar progresul este minim. În luna mai, Comisia Europeană a propus un nou plan de coordonare a cheltuielilor militare între țările membre UE.

Josep Borrell, șeful diplomației UE, a subliniat că Europa cumpără aproximativ 60% din armamentul necesar din afara blocului și a îndemnat statele membre să se reorienteze către surse interne. Propunerea este acum studiată de experții în apărare din Consiliu și există speranța că va ajunge pe biroul miniștrilor apărării în noiembrie, înainte de a merge la Parlamentul European.

Cu toate acestea, diplomații care lucrează la dosar nu sunt convinși că o astfel de cronologie este fezabilă, deoarece discuția este încă în fază incipientă.

Nici sumele aruncate în joc nu sunt tentante. Comisia propune alocarea a 500 de milioane de euro, pe doi ani, pentru a sprijini achiziția comună de arme. Diplomații UE spun că este prea puțin pentru a stimula capacitățile europene de producție.

Problema fundamentală este alta: statele membre trebuie convinse că achiziționează echipament de ultimă generație, combarabil ca performanță cu ce li se oferă din afara blocului.

„Franța și-a pierdut credibilitatea din cauza poziției față de Ucraina”

A părut că severitatea războiului din Ucraina ar putea forța în sfârșit o apropiere între Franța și Germania.

Dar, dincolo de finețe diplomatică, nici Olaf Scholz, nici Emmanuel Macron nu au reușit să preia inițiativa în relația cu Ucraina. Franța și Germania sunt mult în urma Poloniei, a națiunilor nordice și statelor baltice în încercarea de a conduce agenda europeană pe subiect.

Mai mulți oficiali francezi au spus că cifrele disponibile public privind donațiile militare nu arată realitatea deoarece Franța nu și-a dezvăluit toate donațiile.

Dacă este adevărat, este o decizie care a lezat imaginea Franței, potrivit lui Philippe Maze-Sencier (foto), expert în afaceri publice la Institut Montaigne și președinte global de afaceri publice la Hill+Knowlton Strategies.

„Am decis să nu comunicăm tot, iar asta a așezat Franța pe locul șapte în clasamentul internațional al sumelor alocate, la egalitate cu Norvegia. Dar din punct de vedere al echipamentelor livrate noi nu jucăm în aceeași ligă cu Norvegia. Nu e de mirare că nu suntem legitimi când vine vorba de apărarea Europei”, a spus Maze-Sencier.

Încercările anterioare ale lui Emmanuel Macron de a se distinge ca mediator în conflict, promovând Franța drept „putere de echilibru” în Europa, au stârnit suspiciuni cu privire la obiectivele sale pe termen lung.

Decizia președintelui Franței de a menține deschise liniile de comunicare cu Kremlin și apelurile din trecut „de a nu umili Rusia” au fost luate în derâdere în multe părți ale UE, potrivit Maze-Sencier.

„Franța și-a pierdut credibilitatea din cauza poziției noastre față de Ucraina. Pe scurt, prietenii noștri din țările nordice, din statele baltice și din Europa de Est se simt dezamăgiți și chiar o compară cu lipsa de solidaritate din al Doilea Război Mondial”, a spus Maze-Sencier.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

În timp ce România negociază cu Austria  – prin vizita ministrului Bode la Viena  –  un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: