Noile propuneri de buget multianual UE aduc o oarecare îmbunătățire a situației financiare a inițiativelor comune de apărare, dar sunt departe de a satisface ambițiile asumate de UE.
În proiectul prezentat miercuri în Parlamentul European, Comisia europeană indică un total al veniturilor la buget de 1,85 trilioane euro, sau 1,85 % VNB ca nivel al contribuțiilor naționale (cu precizarea că soluția creșterii nivelului de contribuție este una temporară).
În ciuda unui aparent buget generos, fondurile alocate proiectelor comune de apărare sunt cel mult la jumătate față de propunerile făcute inițial în 2018, de fosta Comisie Juncker, care lua în calcul creșterea amenințărilor din Rusia și impredictibilitatea americană.
Alocările bugetului de apărare comună
Potrivit Euractiv, reducerile bugetelor comune de apărare au apărut încă înainte de izbucnirea pandemiei, fiind conținute și în propunerea de buget multianual produsă de Charles Michel la începutul anului și respinsă în Consiliul din februarie pe alte considerente decât cele privind apărarea comună.
Oficialii UE au exprimat în repetate rânduri îngrijorări legate de faptul că limitările bugetare vor submina încercarea UE de a-și reduce dependența de sprijinul armat american.
Potrivit informațiilor Euractiv, capitolul bugetar ”Reziliență, Apărare și Securitate” din noua propunere a Comisiei ar urma să fie finanțat cu 29,1 miliarde euro în următorii 7 ani, inițiativele-fanion europene – Fondul de Apărare European și Mobilitatea Militară- primind 8 miliarde euro, respectiv 1,5 miliarde euro.
Propunerea inițială a Comisiei Juncker era de 13 miliarde euro pentru Fondul de Apărare European și de 6,5 miliarde pentru Mobilitate Militară.
Inițiativa de securitate denumită Fondul de Securitate Internă, securitatea nucleară și dezafectare și agențiile descentralizate ar urma să fie finanțate cu 4,56 miliarde euro.
Singura creștere, provocată de criza coronavirus, este în dreptul inițiativei Reziliență și Răspuns la Crize, care primește finanțare de 14 miliarde euro, față de propunerea inițială de 1,2 miliarde euro.
Noua inițiativă impusă de Franța și de Germania, Facilitatea Europeană pentru Pace, cu ajutorul căreia ar fi fost sporită prezența UE în Africa, care nu este componentă a proiectului de buget multianual, dar care a fost menționată în toate propunerile precedente, lipsește din proiectul prezentat miercuri.
De la începutul procesului de negociere pe următorul Cadru Financiar Multianual, fondul alocat Mobilității Militare a fost redus în permanență, scăzând de la 6,5 miliarde euro (propunerea Comisiei Juncker), la 2,5 miliarde euro (proiectul înaintat de președinția finlandeză a Consiliului), la 1,5 miliarde (proiectul de compromis al președintelui Consiliului, Charles Michel, și noua propunere a Comisiei), până la zero, cât apare în anumite documente tehnice ale Comisiei von der Leyen.
Gândită pentru a asigura o circulație rapidă și perfectă a echipamentelor militare în interiorul granițelor UE, ca răspuns la crize militare prin reducerea barierelor fizice, legale și de reglementare, inițiativa Mobilitatea Militară a fost până în prezent aproape unanim apreciată ca una dintre inițiativele esențiale de apărare ale UE.
Ben Hodges, soluții de salvare a Schengenului militar
Potrivit experților, suma teoretică de 1,5 miliarde euro alocată Mobilității Militare este insuficientă.
”UE trebuie să găsească alte modalități de a stimula statele membre să facă investiții proprii în a-și îmbunătăți infrastructurile de transport. Liderii politici trebuie să fie conștienți că mobilitatea este esențială, nu doar din perspectivă militară. În timp de criză, Europa trebuie să fie capabilă să transporte bunuri și oameni între și peste granițe interne”, a declarat pentru Euractiv Ben Hodges, general în retragere, fost comandant al forțelor americane din Europa.
Generalul Ben Hodges crede că o soluție interesantă ar fi ca statele UE membre NATO să ceară Alianței să treacă în contul bugetului minim solicitat de 2% din PIB investiții în apărare și cheltuielile de dezvoltare a infrastructurilor rutiere și feroviare pe coridoare de interes militar.
”Dacă Occidentul nu face asta, indiferent de motive, atunci va da din nou ocazia Chinei să intervină. China face deja asta și știm cu toții care vor fi rezultatele”, afirmă Hodges, care a precizat că state membre UE, ca urmare a influențelor pe care le produc investițiile Chinei, au subminat eforturile Uniunii în ansamblu de a trage la răspundere China pentru pandemia coronavirus.
Comisia Juncker s-a angajat în 2018 să îmbunătățească infrastructura de transport pe anumite coridoare strategice în Europa și să ridice barierele din calea deplasării militare rapide, o chestiune vitală pentru securitatea flancului de est al NATO.
Proiectul Mobilității Militare a fost lansat în cadrul Structurii Permanente de Cooperare Europeană (PESCO) cu speranța creării unui ”Schengen militar”.
23 de state membre UE au aderat la proiectul de optimizare al deplasării peste granițele interne derulat de Agenția Europeană de Apărare. Singurii membri UE care nu au aderat la această inițiativă sunt Danemarca, Finlanda, Irlanda și Slovenia.
În martie 2020, Letonia, Lituania, Polonia și România au transmis la Bruxelles că ambițiile europene sunt subminate prin tăierea fondurilor alocate prin programul de mobilitate miliatră.
