Ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici a anunțat marți seară noi modificări ale fiscalității – măsuri care vor sta la baza configurării Bugetelor publice pe aul 2019.
Măsurile anunțate sunt surprinzătoare, cu atât mai mult cu cât ministrul a introdus în prezentarea sa și chestiuni de filosofie și poziționare a coaliției de guvernare față de economie sau de sectoare ale acesteia.
Astfel, potrivit anunțului făcut de ministrul Finanțelor, guvernul va adopta până la sfârşitul anului o Ordonanţă de Urgenţă (OUG) care prevede introducerea de noi taxe, precum şi majorarea altora, în domenii precum sistemul bancar, energetic şi de comunicaţii.
Pe de altă parte, executivul îşi continuă programul de majorare a salariilor din sectorul bugetar şi a pensiilor, în conformitate cu programul de guvernare şi înţelegerile convenite ulterior.
Totodată, sectorul construcţiilor primeşte o serie de facilități, printre care un salariu minim brut de 3.000 de lei şi o reducere a impozitării. În ceea ce priveşte investiţiile publice, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză urmează să administreze o serie de investiţii însumând miliarde – devenind, într-un mod cu totul special, unul din cei mai finanțați administratori din România.
(Descărcaţi aici textul integral al Ordonanţei de Urgenţă)
”Taxa pe lăcomie”
Băncile vor datora începând de anul viitor o „taxă pe lăcomie” (expresia îi aparține ministrului Teodorovici), taxă al cărei nivel se va calcula în funcţie de active şi de ROBOR.
Cu cât nivelul celui din urmă este mai ridicat, cu atât se va aplica un procent mai ridicat al acestei taxe asupra activelor băncii. Guvernul anticipează că astfel va colecta la buget în jur de 3,6 miliarde de lei.
„Vom vedea impactul exact, în funcţie de lăcomia băncilor”, a precizat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.
Taxe pentru încurajarea economiei
- Preţul gazelor va fi plafonat.
Guvernul va plafona preţul gazelor la 68 de lei pe MwH, pentru o perioadă de trei ani, începând din februarie, ministrul precizând că măsura va „majora potenţialul de creştere al economiei în ansamblul ei”.
„Din păcate, comportamentul unor companii din anumite sectoare arată un dispreţ faţă de consumator. Este un comportament incorect faţă de economia din România (…) În sectorul de gaze sunt diferenţe foarte mari între preţul de producţie şi preţul final pe care consumatorul îl plăteşte”, a justificat ministrul Finanţelor.
- Nivelul accizelor va creşte, măsura fiind determinată de o recalculare cerută de Comisia Europeană, a precizat Teodorovici.
- Taxă pe licitaţiile de licenţe din telecomunicaţii: „Se aduce un nivel minim pentru licitaţiile 3G, 4G, 5G, un procent corelat şi cu numărul de pentru care se solicită licenţa de operare”, a precizat ministrul. De asemenea, se majorează taxele aferente ANRE şi ANCOM la 3%.
- Companiile de stat vor da înapoi 35% din banii de investiţii necheltuiţi. „Ca să determinăm companiile să facă investiţii, la nivelul operatorilor economici şi regiilor la care statul este acţionar unic, majoritar sau controlează pachetul majoritar, se vor distribui şi vira, în termen de 60 de zile de la închiderea exerciţiului financiar, sub formă de dividende, 35% din sumele pentru investiţii care au rămas neutilizate”.
- Taxa de viciu va intra direct la bugetul de stat şi nu la bugetele ministerelor, ca până acum. Ministrul a precizat că nivelul acestora rămâne neschimbat, modificarea fiind justificată de faptul că executivul nu are o situaţie clară asupra modului în care sunt cheltuite aceste resurse bugetare.
Ministrul Eugen Teodorovici a anunțat marți seara că Guvernul va înființa ”câteva instrumente financiare” pe care le-a caracterizat drept ”foarte utile în ceea ce înseamnă creșterea nivelului de trai în zonele defavorizate, sărace”.
Aceste instrumente sunt:
Fondul de dezvoltare și de investiții pe datorie
Ministrul Eugen Teodorovici a anunțat marți seara că Guvernul va înființa ”câteva instrumente financiare” pe care le-a caracterizat drept ”foarte utile în ceea ce înseamnă creșterea nivelului de trai în zonele defavorizate, sărace”.
Aceste instrumente sunt:
Bugetul acestui fond va fi de 10 miliarde euro, așa cum anunțase săptămâna trecuă și Liviu Dragnea. Banii nu vor veni însă de la buget, ci din credite – așa arată slide-ul oferit presei de guvern.
Două vor fi prioritățile de investiții ale acestui fond: ”Pe primul loc sunt prioritățile asumate în fața UE- apă, deșeuri, canalizare- adică acolo unde putem plăti penalități pentru neîndeplinirea angajamentelor asumate”, a afirmat Eugen Teodorovici.
Pe locul doi se situează investiții în infrastructură, școli grădinițe, în principiu ”tot ce e nevoie la nivelul comunităților locale”, a declarat ministrul de Finanțe.
Comunitățile locale vor putea să deruleze maximum două proiecte concomitent, ”pentru a se asigura o repartiție cât mai extinsă în teritoriu”, a specificat ministrul Teodorovici.
Suplimentar, ”nu poți face investiții din punctul 2 dacă nu ai terminat toate investițiile din punctul 1”, a avertizat Eugen Teodorovici.
Fondul de Finanțare al proiectelor PPP – marea necunoscută
Programul a fost doar anunțat de către ministrul de Finanțe, fără detalii relevante. Singurele precizări au fost:
- ”Acest fond va fi destinat finanțării proiectelor cu investitori privați în sistem PPP”
- ”Adăugăm PPP ca zonă de investiții pentru administratorii de pensii din Pilonul II”
Programul ”Stațiuni balneare” finanțează construcția de infrastructură
Bugetul acestui program va fi de 310 milioane lei în 2019, acesta fiind deschis celor peste 30 de stațiuni existente în România, finanțarea se acordă sub forma unei scheme de ajutor de stat de minimis.
Vor fi finanțate 50% din cheltuielile eligibile ale firmelor, dar până la un plafon maxim de 200.000 de euro de proiect.
Ca investiții propuse de guvern în acest program se numără:
- infrastructura de transport pentru accesul în stațiunea balneară (sic!)
- capacitățile de tratament balnear și turistice
- echipamente și mobilier pentru tratamentul balnear
- pregătirea și formarea personalului de specialitate
Programul gROwth – grădinițe cu profil sportiv
Cu ajutorul acestui program Guvernul speră să construiască 1.000 de grădinițe, ”care vor avea și terenuri de sport incluse”.
Programul se referă la susţinerea financiară a investiţiilor private (în același sistem PPP) în construcţia, înfiinţarea sau amenajarea de grădiniţe olimpice cu profil sportiv.
Din nou, deocamdată au lipsit alte detalii suplimentare.
O nouă entitate superfinanțară: Comisia de Prognoză va gestiona marile investitii de zeci de miliarde
Cel puțin două dintre aceste ”instrumente financiare”- Fondul de dezvoltare și de investiții și Programul ”Stațiuni balneare”- vor și prinse în bugetul Comisiei Naționale de Strategii și Prognoză, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Chiar dacă ministrul nu a precizat și în cazul celorlalte fonduri cine va gestiona partea ce revine statului, este de presupus că SGG va fi implicat din nou.
Noile responsabilități ale CNSP, instituție aflată direct în subordinea SGG, care este în subordinea prim-ministrului, transferă acestui secretariat atribute care în mod normal ar trebui să revină Ministerului Dezvoltării.
Minister care cam rămâne fără ”obiectul muncii” după anunțurile făcute marți de Eugen Teodorovici.
Agenția Națională de Achiziții Publice, lăsată o formă fără fond
Ministrul de Finanțe și-a manifestat nemulțumirea vizavi de faptul că ”la ANAP există documentație de atribuire de 10 miliarde de lei care așteaptă clarificări pe multe motive inventate de unii care nu înțeleg că fondurile europene trebuie cheltuite rapid”.
În consecință, ministrul a anunțat: ”Rolul administrației nu este de a spune nu, deci toate proiectele europene rămân în autoritatea Autorităților de Management”.
În concluzie, începând de anul viitor, ANAP va fi exclus din procedura de avizare a proiectelor cu finanțare europeană.
Cât despre licitațiile interne, Eugen Teodorovici a spus: ”În restul proiectelor, decizia rămâne la nivelul autorității contractante, care are obligația să îșii asume răspunderea de a cunoaște legea…”.
Pilonul II scapă de naţionalizare, în schimbul sprijinului pentru PPP
Administratorii de pensii private obligatorii vor putea investi activele din portofolii în proiecte realizate în parteneriat public-privat.
Pe de altă parte, contribuabilii care nu vor dori să mai participe la acest sistem, se vor putea retrage din Pilonul II după cinci ani de contribuţie, trasferul contribuţiilor purtând un comision de 2% din valoarea contului retras.
Totodată, Guvernul a decis reducerea comisioanelor de administrare de la 2,5% la 1%.
Finanţelor vor stabili cine ia credite de angajament și cine nu
Ordonanţa prevede şi o serie de măsuri ce ar fi menite să „intensifice acea zonă de disciplină financiară în rândul instituţiilor publice”.
Ministerul Finanţelor îşi va asuma un rol activ în modul în care „alocă, cheltuiesc şi justifică anumite solicitări de fonduri”, aşa încât instituţiile publice să nu rămână cu bani necheltuiţi la rectificarea bugetară.
„Ministrul de Finanţe poate aproba linii lunare pentru credite de angajament pentru ordonatorii de credite finanţaţi integral de la buget”, a spus Teodorovici. Ministrul Finanţelor va putea, de asemenea, să modifice aceste limite, pe baza unor motive justificate.
Ce se dă
- Punctul de pensie va crește, de la 1 septembrie, de la 1.100 de lei la 1.265 de lei.
- Pensia minimă (așa-numita pensie socială, care va fi redenumită indemnizația socială) se va majora, tot d ela 1 septembrie, cu 10%, până la 704 lei.
- Voucherele de vacanță se vor acorda în continuare, dar este conservată valoarea lor, la 1.450 de lei, deși salariul minim pe economie urcă anul viitor la 2.080 de lei.
- Legea salarizării va fi aplicată coform termenlor stabilite, adică în 2019 se majorează salariile bugetarilor cu un sfert din valoarea rămasă până la salariul final, ce va fi atins în 2022.
- În cazul profesorilor, salariile vor ajunge la ținta finală cu doi ani înainte, adică în septembrie 2020.
- Fondurile alocate Educației vor crește cu 15% în fiecare an, până când se va ajunge la șase puncte procentuale din PIB, așa cum prevede legea.
Măsuri speciale pentru sectorul construcțiilor
- De la 1 ianuarie dispar contribuțiile de 2,25% plătite de angajator.
- Contribuțiile plătite de salariați (45% din brut) vor fi reduse cu 3,75%. Toți angajații vor rămâne asigurați și la pensii și la sănătate, a explicat ministrul Teodorovici.
- Salariul minim brut din construcţii va fi de 3.000 de lei.
Urmărește-ne pe Google News
