Puterea instalată la care micii producători de electricitate regenerabilă (prosumatorii) pot livra în rețea ceea ce nu consumă va crește de aproape 4 ori, de la 27 kW la 100 de kW, potrivit unui proiect de ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE).
Prosumatorii pot vinde, în prezent, excedentul de producție furnizorilor cu care au încheiate contracte, la prețul mediu de închidere al pieței spot de electricitate din anul precedent, în prezent de circa 25 de bani/kWh.
Modificarea va intra în vigoare chiar de la data publicării ordinului (acum aflat încă în dezbatere publică).
Măsura este de natură să încurajeze investițiile în capacități mici de producție de electricitate din resurse regenerabile, mai ales de panouri fotovoltaice.
În România există peste 500 de prosumatori, marea lor majoritatea fiind persoane fizice fiind situați în sudul Transilvaniei.
Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) spune că, până în 2030, ar trebui să se înregistreze o creștere a a consumului de energie din capacități solare pe acoperișuri cu 2,5 TWh, în urma unor investiții de 2,94 miliarde de euro, inclusiv de renovare a clădirilor.
Pe această cale, ar urma să fie asigurată aproape jumătate (46,3%) din creșterea totală de producție a energiei electrice din capacități solare.
Proiectul de ordin al ANRE mai prevede, de asemeni, ca de la 1 ianuarie 2021 să intre în vigoare și alte modificări ale unui ordin anterior în domeniu (nr. 69/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 23 aprilie 2020), dintre care se remarcă:
- posibilitatea echipării cu o instalație de stocare;
- responsabilitatea distribuitorului care preia electricitatea excedentare de a monta pe cheltuiala sa și sistemul de comunicație, în plus față de contor.
PNIESC prevede dezvoltarea capacităților de stocare a energie electrice mai ales prin sisteme de baterii (BESS – Battery Energy Storage System) până la un nivel de 400 MW.
Un studiu de adecvanță al Transelectrica, spune că sistemul de stocare BESS „se comportă la descărcare ca o sursă de producere, respectiv la încărcare ca un consum/sarcină suplimentară. Din punct de vedere temporal, schema de operare optimă presupune încărcarea BESS la golurile de sarcină, respectiv descărcarea la vârful de sarcină”, potrivit PNIESC.
