vineri

5 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

25 noiembrie, 2020

”România este una dintre țările cu intenții ambițioase în materie de reciclare, mai ales în ceea ce privește termenele asumate. Sistemul propus de România prevede și reciclarea ambalajelor băuturilor tari și trebuie apreciat pentru că nu multă lume și-a propus asta”, a afirmat luni Anna Larsson, Director dezvoltare proiecte de economie circulară Europa, Reloop Platform.

Anna Larsson a prezentat luni, la conferința organizată de cursdeguvernare.ro pe tema Sistemului de garanție-returnare a ambalajelor în România, modul de implementarea principiilor economiei circulare prin sistemele de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi.


Ca element de noutate, Anna Larsson a  precizat: ”Noul punct de măsurare al performanței în reciclare nu este foarte cunoscut în Europa în acest moment. Contează nu atât cât se colectează, ci cât ajunge la reciclare. Între cele 2 sisteme, pierderile previzionate sunt de 2 cifre, dar asta nu se aplică la sistemele de garanții, tot ce e acolo e curat”.

Din perspectivă normativă, oficialul Reloop Platform a precizat: ”Economia circulară este un principiu cuprinzător, care trebuie să fie eficient și din privința costurilor. Structura costurilor aplicată în multe țări adoptă principiul costurilor nete: cine, de ce răspunde și ce trebuie să facă. (…) Se pune și problema responsabilității, mai ales din punctul de vedere al colectării. Legislația trebuie să definească foarte bine responsabilitățile, și de colectare, și de depozitare, cum se fac plățile în sistemul de garanții.  Nu în ultimul rînd, în România trebuie definite clar cum se vor pedepsi încălcările legislației în vigoare”.

Cele mai importante declarații făcute de Anna Larsson:

  • Economia circulară- UE este determinată să implementeze aceste principii. Sistemele de garanții funcționează, o arată clar datele europene. Sigur, nimeni nu se așteaptă să funcționeze totul perfect din primul an, trebuie ceva timp pentru implementare.
  • Noul punct de măsurare nu este foarte cunoscut în Europa în acest moment, contează nu atât cât se colectează, ci cât ajunge la reciclare. Pierderile previzionate sunt de 2 cifre, dar asta nu se aplică la sistemele de garanții, tot ce e acolo e curat.
  • Economia circulară- 2025 trebuie să ajungem la 25% conținut reciclat din PET. Sistemul azi, în Scandinavia, este de peste 80%. Nu e vorba doar de cerințe cu privire la ambalaje din plastic. Industria și-a luat niște angajemente, cu impact de mediu extraordinar de important.
  • Design ecologic- economia circulară nu este posibilă fără ambalaje de bună calitate introduse în piață. Sunt cerințe esențiale în UE care se aplică tuturor.
  • Sistemul de garanție funcționează în anumite state europene de multă vreme, nu e ceva nou: nu se poate introduce azi în piață ambalaj care să nu poată fi reciclat.
  • Trebuie să vorbim și de onorarii modulare, sunt lucruri care funcționează de mulți ani. Cine introduce ambalaje care nu sunt preferate de reciclatori, atunci trebuie să plăteasă mai mult.
  • Reciclarea reduce amprenta de carbon cu cca. 30% și constatăm cu bucurie că cetățenii merg cu ambalaje la reciclat din proprie inițiativă.
  • Economia circulară este un principiu cuprinzător, care trebuie să fie eficient și din privința costurilor. Structura costurilor aplicată în multe țări adoptă principiul costurilor nete: cine, de ce răspunde și ce trebuie să facă. Ce mai trebuie stabilit: există venituri realizate din vânzarea materialelor secundare, costruri cu ambalaje nereturnate…
  • Aș da ca exemplu conceptul suedez – este ușor pentru actorii din piață să pună în aplicare principiile economiei circulare. Reciclatorii primesc flux constant de marfă, producătorii locali au primit drept de refuz, se folosesc materiale reciclate și returnate pentru producerea de noi ambalaje.  Procentul este de 100% ambalaje din plastic reciclat în Suedia. Percepția este peste 80% favoraboilă reciclării. În Suedia, oamenii sunt dedicați sistemului până acolo încât producătorii schimbă singuri tipul de ambalaj în funcție de preferințele clienților, care doresc reciclare simplă.
  • În viitor, există posibilitatea apariției ambalajelor ce pot fi reumplute. Sunt exemple minunate din Estonia… Știm că sistemele pot funcționa foarte bine cu asumarea răspunderii unui administrator de sistem
  • România este una dintre țările cu intenții ambițioase, mai ales în ceea ce privește termenele asumate. Sistemul prevede și reciclarea ambalajelor băuturilor tari, nu multă lume și-a propus asta
  •  Se pune și problema responsabilității, mai ales din punctul de vedere al colectării. Legislația trebuie să definească foarte bine responsabilitățile, și de colectare, și de depozitare, cum se fac plățile în sistemul de garanții.  În fine, dar nu în ultimul rînd, în România trebuie definite clar cum se vor pedepsi încălcările legislației în vigoare.

(Conferința a fost transmisă live și poate fi urmărită  AICI)


Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: