Tensiunile economico-financiare generate de răspândirea epidemiei de coronavirus ar putea avea un impact de până la 1,3% asupra PIB-ului mondial în acest an, subliniază economistului Andrei Rădulescu (foto), de la Banca Transilvania, într-o notă transmisă investitorilor.
În cazul României, epidemia ar putea duce la o scădere a deficitelor externe, pe fondul reorientării populației către bunuri din producția internă.
”Fluxurile de capital s-au reorientat dinspre acțiuni spre titluri de stat, determinând ajustări de amploare (într-un interval foarte scurt de timp) pe indicii bursieri și scăderea costurilor de finanțare pe termen lung din SUA (prima economie a lumii) spre niveluri minime istorice. Subliniem însă faptul că ritmul cazurilor confirmate cu virusul corona traversează o tendință de decelerare, iar rata vindecărilor a crescut semnificativ în perioada recentă (inclusiv ca urmare a măsurilor implementate de autorități la nivel mondial)”, notează Rădulescu, într-o notă transmisă investitorilor.
Totodată, ajustările la nivelul indicelui bursier Dow Jones (poate cel mai important barometru macro-financiar mondial în ultimele decenii) nu au depășit încă nivelurile din perioada incidenței unor șocuri medicale similare în trecut (virusul HIV în vara anului 1981 și epidemia SARS în primul trimestru din 2003), după cum se poate observa în al doilea grafic alăturat, mai punctează el.
În plus, declinul indicelui Dow Jones de la maximul istoric încă nu a depășit pragul de 20% (care semnalează intrarea în „bear market”, caz în care am putea asista la precipitarea finalului ciclului economic post-criză, cel mai lung din istoria SUA).
Pe de altă parte, concomitent cu măsurile medicale pentru limitarea propagării epidemiei autoritățile responsabile cu implementarea politicilor economice au în vedere măsuri de stimulare, atât în China, dar și în Europa (cazul Germaniei, mai ales că prima economie a UE dispune de un amplu spațiu fiscal, după excedentul bugetar acumulat în ciclul post-criză)”, se arată în analiză.
De asemenea, distorsiunile din ultimele săptămâni la nivel de lanțuri de producție/distribuție au fost temporare în China (a doua economie a lumii), rata de utilizare a capacității instalate revenind gradual spre potențial.
”Primele estimări indică un impact marginal la nivelul economiei mondiale (FMI a redus prognoza pentru ritmul anual al PIB-ului mondial din 2020 de la 3.3% la 3.2%) (previziunea pentru economia Chinei a fost diminuată de la 6% la 5.6%). Alte estimări indică că pierderea totală cauzată de epidemie la nivel mondial nu ar depăși 1.3% din PIB în 2020”, notează el.
Impactul asupra României
În ceea ce privește economia României, unda de panică poate să distorsioneze deciziile economice pe termen scurt (accelerarea consumului în T1 urmată de normalizare în T2).
Cu toate acestea, fluxurile investiționale în economia reală ar trebui să continue, susținute de nivelul redus al costurilor reale de finanțare (inclusiv în contextul evoluțiilor recente), semnalele de ameliorare a investițiilor publice și potențialul ridicat de dezvoltare (mai ales că în ultimul deceniu investițiile productive au avut un aport limitat la ritmul de creștere economică).
”Pe de altă parte, am putea chiar asista la ameliorarea balanței comerciale pe termen scurt (reducerea deficitului extern), prin amânarea călătoriilor în străinătate și orientarea spre consumul de bunuri realizate în România”, susține Rădulescu.
De asemenea, multinaționalele ar putea implementa măsuri de evitare a unor astfel de șocuri pe viitor, ceea ce ar putea conduce la orientări de noi fluxuri de producție pe plan intern, date fiind avantajele competitive și comparative ale României din perspectiva termenului mediu.
